Extinderea rapidă a platformelor din afara Uniunii Europene poate aduce pierderi importante pentru economia României, dacă piața nu este reglementată în mod echilibrat. Pe lângă efectele asupra comercianților locali, sunt vizate și veniturile bugetare, dar și numărul locurilor de muncă susținute de comerțul tradițional și online.
Estimări care indică un impact major în 2026
Vânzările realizate de companiile non-UE către România au ajuns la 4,4 miliarde lei în 2025, iar pentru 2026 este anticipată o creștere de aproximativ 20%. În acest context, pierderile pentru economie ar putea urca la 1,78 miliarde lei, cu un posibil impact asupra a 4.630 de locuri de muncă.
Diferența esențială dintre aceste platforme și comercianții români este modul în care se distribuie beneficiile în economie. În timp ce firmele locale plătesc taxe, respectă reguli stricte și generează activitate în comunități, o parte dintre operatorii din afara UE nu contribuie în aceeași măsură la economia internă.
Reguli identice pentru toți jucătorii din piață
În lipsa unor reguli aplicate uniform, apar distorsiuni de concurență care îi pun în dezavantaj pe comercianții români. Aceștia suportă costuri mai mari legate de fiscalitate, conformare și operare, în timp ce platformele externe pot beneficia de un model comercial mai flexibil, dar cu efecte mai slabe asupra economiei locale.
Egalizarea condițiilor de concurență este văzută ca o soluție necesară pentru a limita dezechilibrele din piață. O astfel de abordare ar putea susține mai bine producătorii și retailerii locali, dar și ar proteja locurile de muncă dependente de activitatea acestora.
Miza legislației aflate în discuție
Proiectul de lege L361/2026, care propune abrogarea unei taxe logistice, ar putea accentua dezechilibrele deja generate de creșterea importurilor. În lipsa unor măsuri complementare, presiunea asupra pieței interne s-ar putea intensifica.
Totodată, autoritățile trebuie să aplice aceleași standarde de protecție a consumatorului pentru toate platformele, indiferent de țara de origine. Numai astfel competiția poate rămâne corectă, iar efectele economice negative pot fi limitate pe termen mai lung.
