În contextul unui val de proteste violente și incidente antisemite, identitatea germană post-Holocaust se află într-o situație precară. Pare că un război de opinii legat de conflictul Israel-Hamas se desfășoară pe străzile Berlinului, potrivit informațiilor furnizate de Politico.
Bulevardul principal în care s-au concentrat aceste evenimente este situat în sud-estul orașului și este locuit în mare parte de imigranți din Orientul Mijlociu. Unii susținători ai cauzei palestiniene au îndemnat la proteste frecvente și chiar au sugerat transformarea zonei într-o replică a Gazelor, ceea ce a adunat sute de persoane, inclusiv mulți adolescenți, pe 18 octombrie.
Mulți dintre acești manifestanți au scandat lozinci precum „De la râu până la mare, Palestina va fi liberă”, în timp ce forțele de poliție se apropiau de ei. Procurorii din Berlin au interpretat acest slogan drept un apel la distrugerea statului Israel și au luat măsuri pentru a considera rostirea numelui Israel drept o infracțiune penală.
Această situație pune presiune asupra liderilor germani, deoarece nu există un consens general în țară cu privire la poziția față de acest conflict. Mulți politicieni germani de diverse orientări au arătat indignare atunci când, după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie asupra civililor israelieni, s-au organizat adunări pentru a sărbători evenimentul.
Aceste tensiuni au condus la o creștere semnificativă a incidentelor antisemite în Berlin și alte orașe germane, ceea ce a creat o stare de neliniște în comunitatea evreiască din țară.
Ca măsură de prevenție, poliția germană a sporit securitatea în instituțiile culturale și lăcașurile de cult evreiești.
În același timp, au fost impuse interdicții pentru multe demonstrații pro-palestiniene, cu argumentul că există un risc ridicat de incitare la ură și de amenințare la adresa siguranței publice.
Cu toate acestea, unii susțin că aceste interdicții pot suprima preocupările legitime legate de victimele civile din Gaza, care rezultă din contraatacurile Israelului. Au existat și manifestanți de extremă stânga care s-au alăturat acestor proteste.
În contextul acestei situații tensionate, există și o dezbatere în țară cu privire la relația Germaniei cu Israel și la obligațiile istorice ale acesteia, dat fiind trecutul nazist al Germaniei.
Un sondaj recent a relevat că 78% dintre susținătorii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania nu sunt de acord cu ideea că țara are o „obligație specială față de Israel”. Există voci care cer ca Germania să depășească ceea ce ei numesc „cultul vinovăției” legat de Holocaust.
Această situație creează o stare de frică în rândul comunității evreiești din Germania, care a crescut semnificativ în ultimii ani, numărând aproximativ 200.000 de persoane, inclusiv mulți israelieni. Conflictul din Orientul Mijlociu a făcut ca această frică să facă parte din viața de zi cu zi a multor membri ai acestei comunități.
