Într-o declarație recentă, guvernul ungar a comunicat că nu va accepta presiunile din partea altor state membre ale Uniunii Europene pentru a susține începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, semnalând astfel un potențial conflict la următorul summit UE care va avea loc joi și vineri.
Această poziție fermă a Ungariei, anunțată luni, pregătește calea pentru o posibilă confruntare la nivel înalt în cadrul Uniunii.
Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a declarat că se va folosi de dreptul de veto nu doar pentru a opri negocierile de aderare ale Ucrainei, ci și pentru a bloca orice ajutor financiar european destinat Kievului.
Ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a confirmat această poziție înaintea unei întâlniri importante a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles, care are scopul de a pregăti summitul. Szijjarto a menționat pe Facebook că guvernul ungar nu va ceda în fața niciunui tip de presiune, fie ea sub formă de șantaj sau promisiune.
În contextul acestor declarații, există speranța în rândul unor politicieni europeni că Ungaria ar putea fi convinsă să susțină Ucraina la summitul UE. Catherine Colonna, ministra franceză de externe, și-a exprimat optimismul cu privire la unitatea europeană și speranța că Ungaria va fi încurajată să adopte o poziție favorabilă.
Pe de altă parte, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a vorbit despre un conflict de ideologii în cadrul Uniunii Europene, între cei care doresc o Europă puternică și cei care se opun acestei viziuni.
Părerea generală în legătură cu rezultatele summitului este împărțită. Unii observatori sugerează că Orban s-ar putea răzgândi în cele din urmă, iar un compromis ar putea fi atins care ar permite începerea negocierilor cu Ucraina în martie, odată ce aceasta îndeplinește condițiile finale.
Cu toate acestea, alți politicieni și diplomați nu sunt atât de optimiști în privința convingerii Ungariei.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, care a participat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, a subliniat gravitatea unei decizii de blocare a negocierilor de aderare, descriind-o ca fiind „devastatoare”. Acesta a menționat că o astfel de decizie ar reflecta incapacitatea UE de a-și respecta angajamentele istorice.
În plus, există și preocupări privind asistența financiară europeană pentru Ucraina, în special în contextul în care îndoielile cresc și în ceea ce privește continuarea sprijinului SUA pentru Kiev.
Statele membre UE sunt în proces de negociere pentru alocarea a cinci miliarde de euro către Ucraina, însă situația este complicată nu doar de poziția Ungariei, dar și de criza bugetară din Germania. Un diplomat european, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru Politico că ajungerea la un acord privind aceste fonduri este îndoielnică.
Toate aceste decizii – inclusiv cea referitoare la un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei – necesită consensul unanim al celor 27 de state membre ale UE.
În timp ce Uniunea Europeană se confruntă din nou cu provocarea de a obține sprijinul Ungariei pentru Ucraina, se așteaptă ca în această săptămână Comisia Europeană să deblocheze accesul Budapestei la fonduri de 10 miliarde de euro.
