România își păstrează ratingul de țară la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Agenția S&P a confirmat calificativul BBB-/A-3, dar a păstrat perspectiva negativă, în contextul în care deficitele rămân ridicate, iar presiunea pe finanțele publice continuă.
Semnalul transmis de S&P
Decizia vine după un an în care autoritățile au început mai multe măsuri de consolidare fiscală, prin creșteri de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor. Potrivit S&P, aceste măsuri au ajutat la îmbunătățirea deficitului bugetar, dar riscurile legate de aplicare și de contextul politic nu au dispărut.
În evaluarea agenției, deficitul general al României ar urma să coboare la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, după un nivel estimat la 7,7% din PIB în 2025. În același timp, S&P vede o creștere economică foarte modestă în acest an, de doar 0,25%.
Bugetul și presiunea pe creștere
S&P notează că bugetul pentru 2026 încearcă să împace consolidarea fiscală cu menținerea investițiilor publice și a cheltuielilor pentru apărare. Sunt avute în vedere investiții publice de 8% din PIB, în mare parte finanțate din fonduri europene, iar cheltuielile de apărare ar urma să urce la 3% din PIB.
Ritmul lent al economiei rămâne însă o vulnerabilitate majoră. S&P anticipează o creștere medie de 2,5% în intervalul 2027-2029, pe fondul unui consum slab, parțial compensat de fondurile europene, care ar putea atinge un vârf de aproximativ 3% din PIB în 2026.
Ce urmăresc agențiile de rating
Menținerea României în zona investițională depinde, în principal, de continuarea planului de reducere a deficitului și de stabilitatea politică din jurul acestuia. Dacă măsurile fiscale își pierd sprijinul politic, riscul unei retrogradări crește semnificativ, iar trecerea în categoria „junk” ar deveni dificil de evitat.
Anterior, și Moody’s a confirmat ratingul României, subliniind că planul de consolidare bugetară susținut de o majoritate politică relativ stabilă este elementul care ține țara în categoria investițională. În lipsa acestei susțineri, perspectiva s-ar deteriora rapid.
Ce ar însemna o retrogradare
România se află acum la ultimul nivel considerat investițional de către marile agenții. O retrogradare ar însemna intrarea directă în categoria nerecomandată investițiilor, ceea ce ar avea efecte imediate asupra finanțării statului.
Dobânzile la care România se împrumută ar putea crește, iar accesul la anumite fonduri internaționale s-ar restrânge. Mulți investitori instituționali nu pot cumpăra titluri emise de state aflate în afara categoriei investiționale, ceea ce ar reduce fluxurile de capital disponibile pentru acoperirea deficitului.
Inflația și datoria publică rămân sub observație
S&P a revizuit în sus estimările privind inflația și deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027. Presiunile asupra prețurilor s-au întors la începutul anului, iar inflația a urcat la 8,3% în februarie, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum.
Agenția vede chiar o posibilă creștere a inflației spre 10% în al doilea trimestru, pe fondul scumpirii petrolului și gazelor. Pentru întregul an 2026, S&P estimează o inflație medie de 7,25%.
În paralel, datoria publică netă ar urma să treacă de 60% din PIB până la finalul lui 2029, față de 52% în 2025. Și factura dobânzilor va continua să urce, de la puțin peste 2% din PIB în 2024, la aproximativ 2,9% în 2026 și 3,4% în 2028.
Deficitul extern și rezerva valutară
Pe partea externă, S&P vede o stabilizare timidă. Deficitul de cont curent ar fi coborât la 8% din PIB în 2025, susținut de încetinirea importurilor, de exporturi mai bune și de rezistența sectorului serviciilor.
În același timp, rezerva internațională netă rămâne un tampon important, la 77,017 miliarde de euro, chiar dacă datoria externă a crescut la 227,3 miliarde de euro. Pentru perioada 2027-2029, agenția estimează că deficitul de cont curent va rămâne prezent, dar va coborî treptat, la o medie de 5,75% din PIB.
Băncile și colectarea taxelor, puncte-cheie
Un alt element urmărit atent este capacitatea statului de a colecta mai bine taxele. S&P atrage atenția că deficitul de TVA al României este cel mai mare din UE, la circa 30%, ceea ce arată spațiul mare de îmbunătățire al administrației fiscale.
De asemenea, sectorul bancar este privit ca stabil, cu un nivel bun al capitalizării și al lichidității, însă rămân riscuri legate de expunerea la construcții și imobiliare, de împrumuturile în valută și de creșterea datoriei companiilor. În ansamblu, România rămâne într-o zonă fragilă, dar încă finanțabilă, atâta timp cât planul de ajustare bugetară continuă să fie pus în practică.
