România a ajuns să adune unele dintre cele mai mari proiecte de energie verde din Europa, iar acest lucru arată că piața locală inspiră încredere investitorilor. Directorul de M&A al Monsson susține că, dincolo de criticile legate de avize și de ritmul de dezvoltare, competiția tot mai mare din sector îi va împinge mai departe doar pe proiectele solide.
„Megawații pe hârtie” nu înseamnă automat și proiecte realizate
Numărul mare de proiecte aflate în dezvoltare nu trebuie privit exclusiv ca o problemă. „Inflația” de avize, invocată frecvent în discuțiile despre piața de regenerabile, poate fi interpretată și ca un semn că există interes real și capital disponibil pentru România.
Faptul că apar multe inițiative nu garantează că toate vor ajunge la final. Dimpotrivă, numai proiectele eficiente, bine gândite și finanțabile vor reuși să treacă de toate etapele necesare pentru a ajunge în rețea.
România are proiecte de referință în energie eoliană și solară
Reprezentantul Monsson a amintit că România deține cel mai mare parc eolian din Europa, Fântânele-Cogealac, cu o capacitate de 600 MW, dar și cel mai mare parc solar din Europa, proiectul de la Arad, cu 1.000 MW. Potrivit statisticilor, țara ar putea avea și cea mai mare baterie din Europa, dacă proiectele aflate în dezvoltare vor merge mai departe.
Aceste repere arată că investitorii privesc piața locală cu mai multă încredere decât alte piețe din regiune. În paralel, România continuă să-și consolideze poziția în zona de producție și stocare a energiei verzi.
Doar proiectele competitive vor intra în finanțare, explicând că băncile și instituțiile financiare nu susțin inițiative ineficiente sau slab structurate. În acest context, numărul mare de proiecte avizate ar funcționa, de fapt, ca un filtru sever.
Capacitățile instalate cresc, iar stocarea devine tot mai importantă
Datele din piață arată o extindere rapidă a capacităților fotovoltaice și eoliene. La 1 iulie, România avea 3.841 MW instalați în solar, în creștere cu 747 MW față de începutul anului, și 3.185 MW în eolian, cu 94 MW peste nivelul din iulie anul trecut.
Împreună, aceste două segmente au depășit pentru prima dată capacitatea hidro, care s-a menținut la 6.689 MW. În același timp, stocarea a urcat la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025.
Peste 6 miliarde de euro au fost investite deja în capacități eoliene și solare puse în funcțiune, însă impactul asupra prețurilor va depinde de ritmul în care cresc și stocarea, și interconectările. Abia această combinație va putea aduce efecte vizibile în facturile consumatorilor.
România, mai lentă decât alte piețe, dar mai atentă la calitatea proiectelor
Comparația cu Bulgaria, unde sectorul de stocare s-a mișcat mai repede, indică faptul că evoluția locală este mai lentă, dar mai sănătoasă. Diferența nu ține doar de viteza de implementare, ci și de calitatea proiectelor care ajung efectiv să fie construite.
România se dezvoltă „mai corect” și mizează pe faptul că aici sunt prezenți cei mai mari investitori din energia europeană. În același timp, se consideră că țara poate deveni un pol energetic important pentru Republica Moldova, Ucraina și alte piețe din zonă.
Pe termen mediu, estimările arată că până în 2030 România ar putea ajunge la 10.000 MW în regenerabile și la 2.000-3.000 MW în stocare, chiar dacă necesarul real ar fi mai mare. Direcția este deja clară: piața va rămâne competitivă, iar doar proiectele solide vor reuși să transforme planurile de pe hârtie în capacități funcționale.
