Secretarul de stat american Marco Rubio urmează să transmită vineri europenilor că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de aliații NATO care nu au permis SUA să folosească baze de pe teritoriul lor în contextul războiului cu Iranul. Mesajul vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari între Washington și partenerii europeni, dar și al planurilor anunțate de retragere a 5.000 de militari americani din Europa.
Nemulțumiri la Washington după războiul cu Iranul
Înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, organizată în Suedia, Rubio a afirmat că Trump privește cu iritare atitudinea unor membri ai alianței, în special a Spaniei. El a criticat public statele care au refuzat sprijin logistic pentru operațiunile americane, întrebând retoric ce rost mai are apartenența lor la NATO dacă nu oferă ajutor într-un moment considerat esențial.
„Există țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze”, a declarat Rubio la Miami, adăugând că alte state din alianță au fost însă „foarte de ajutor”. Oficialii NATO au subliniat, la rândul lor, că Washingtonul nu a cerut formal implicarea alianței în războiul cu Iranul, dar mai mulți aliați au facilitat folosirea spațiului aerian și a bazelor militare americane.
Europa încearcă să calmeze tensiunile
La Helsingborg, miniștrii europeni sunt așteptați să insiste asupra disponibilității lor de a contribui la libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, atunci când condițiile vor permite. Iranul a restricționat traficul prin această rută strategică în timpul conflictului, iar statele europene vor să arate că pot prelua o parte mai mare din responsabilitățile de securitate.
Îngrijorarea principală a europenilor rămâne însă direcția în care se îndreaptă angajamentul american față de NATO. Temerile au fost amplificate de decizia Washingtonului de a retrage militari din Europa, măsură legată de criticile formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa strategiei lui Trump în războiul cu Iranul.
Comunicatele inițiale de la Washington au creat confuzie: mai întâi s-a vorbit despre retragerea trupelor din Germania, apoi despre amânarea desfășurării unei brigăzi în Polonia. În plus, SUA au transmis că nu mai merg mai departe cu planul privind rachetele Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Germania și că vor reduce, de asemenea, fondul de capabilități militare pus la dispoziția alianței în caz de criză.
Semnale pentru summitul NATO din Ankara
Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații europeni, susținând că eventualele reduceri suplimentare vor fi etapizate pe parcursul mai multor ani. Potrivit lui, acest lucru le oferă statelor europene timp să-și dezvolte propriile capacități și să compenseze eventualele goluri lăsate de SUA.
Vineri, europenii vor testa reacția Washingtonului la amploarea retragerii de trupe pe care o are în vedere, după criticile dure formulate de Trump la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. O sursă diplomatică europeană a descris reuniunea de la Helsingborg drept un moment în care se va vedea dacă alianța iese sau nu dintr-o perioadă de presiune accentuată.
În același timp, Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, invocând relația bună cu președintele naționalist Karol Nawrocki. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat miercuri că aliații europeni și canadieni au auzit mesajul american și că au început să răspundă prin măsuri concrete.
Pe fondul acestor discuții, statele NATO se pregătesc și să anunțe noi contracte de armament, inclusiv cu Statele Unite, în încercarea de a arăta că investesc mai mult în apărarea continentului. Europenii speră ca aceste gesturi să ajute la detensionarea relației cu Washingtonul înaintea summitului NATO de la Ankara, așteptat în iulie.
Sprijinul pentru Ucraina rămâne în centrul discuțiilor
O altă temă majoră va fi Ucraina, iar Mark Rutte a propus ca statele NATO, fără Statele Unite, să se angajeze să aloce cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar acordat Kievului. El a admis însă că ideea nu pare să aibă susținerea necesară, deși dorește să o discute în continuare, în condițiile în care povara financiară cade acum mai ales pe câteva țări, precum Olanda sau Germania.
„Sunt multe țări care nu cheltuiesc suficient”, a spus Rutte la Stockholm, alături de premierul suedez Ulf Kristersson. Unele state aliate critică Franța pentru contribuția financiară considerată modestă, dar Parisul susține că participă și prin informații militare și prin rolul său în construirea unei coaliții internaționale care să ofere Ucrainei garanții de securitate după încheierea războiului.
Înaintea summitului din Ankara, miza pentru europeni rămâne aceeași: să arate că pot prelua mai mult din responsabilitatea apărării comune și, în același timp, să păstreze angajamentul american în interiorul alianței.
