Românii se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie și deprivare materială din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate recent de Eurostat.
Românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie din UE
Anul trecut, aproape o treime (32%) dintre români erau expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, cea mai mare pondere înregistrată în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene în 2023, conform datelor publicate de Eurostat.
Conform oficiului european de statistică, în 2023, 94,6 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21% din populație) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puțin una dintre următoarele situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă, și/sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Eurostat menționează că cifra a scăzut ușor comparativ cu 2022, când 95,3 milioane de persoane din UE (21,6% din populație) erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială.
În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se înregistrau în România (32%), Bulgaria (30%), Spania (27%) și Grecia (26%). În schimb, cele mai mici ponderi erau în Cehia (12%), Slovenia (14%), Finlanda și Polonia (ambele 16%).
În România, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 34,4% în 2022 la 32% în 2023.
La nivelul UE, riscul de sărăcie și excluziune socială era în 2023 mai mare pentru femei decât pentru bărbați (22,3% comparativ cu 20,3%). De asemenea, peste o cincime (22,4%) din populația UE care trăia într-o gospodărie cu copii dependenți era în risc de sărăcie și excluziune socială.
Românii, săraci deși muncesc
Conform unui raport recent din Monitorul Social, România are cea mai mare rată a sărăciei în muncă din rândul statelor Uniunii Europene. Deși muncesc, românii sunt mai predispuși la sărăcie decât alți europeni, inclusiv cei din regiune.
În 2023, 15,3% dintre lucrătorii din România erau expuși riscului de sărăcie, comparativ cu puțin peste 11% în Bulgaria și Spania, și aproximativ 10% în Grecia și 7% în Ungaria. În 2022, procentul lucrătorilor aflați în risc de sărăcie era de 14,5% în România, comparativ cu 9,7% în Bulgaria și peste 11% în Italia și Spania. În același an, Franța înregistra o rată a sărăciei în muncă de 7,5%, iar Croația de 4,7%. Riscul de sărăcie în muncă a crescut în 2023 comparativ cu 2022.
În ultimii cinci ani (2019-2023), în medie, 8,8% dintre lucrătorii europeni s-au aflat în risc de sărăcie. România a înregistrat cea mai mare rată (15,3%), urmată de Luxemburg (12,6%) și Spania (12%). Cele mai mici rate au fost în Finlanda (2,8%), Cehia (3,4%) și Belgia (4,2%).
Aceste date indică faptul că salariile din România nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale lucrătorilor. Precaritatea muncii este unul dintre principalii factori care îi determină pe români să emigreze în Europa de Vest.
În ceea ce privește distribuția pe genuri, în 2023, ponderea salariaților din România aflați în risc de sărăcie era mai mare la bărbați (18,9%) decât la femei (10,3%). Aceasta se poate datora faptului că rata de ocupare a femeilor este mult mai scăzută comparativ cu cea a bărbaților, dar și pentru că procentul de femei cu studii superioare în câmpul muncii este mai mare.
