Premierul României, Marcel Ciolacu, a confirmat într-o declarație publică făcută miercuri, 27 decembrie, că țara noastră va beneficia de eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a anului 2024.
Această veste vine ca o confirmare a integrării României în spațiul Schengen, un obiectiv îndelung așteptat și urmărit de guvernul român. Această decizie marchează un moment important în parcursul european al României, reprezentând un pas semnificativ în consolidarea relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și în recunoașterea eforturilor depuse de țara noastră în ultimii ani.
Cu toate acestea, premierul nu a oferit detalii despre momentul în care vor fi ridicate controalele la frontierele terestre ale României, lăsând astfel un semn de întrebare asupra completării procesului de integrare în Schengen.
Marcel Ciolacu a subliniat în postarea sa de pe rețeaua de socializare Facebook că acesta este rezultatul a 13 ani de așteptare și muncă, iar România va beneficia în curând de toate avantajele spațiului Schengen, cel puțin pe cale aeriană și maritimă.
El a menționat, de asemenea, că integrarea în Schengen va aduce o creștere semnificativă a importanței Portului Constanța, unul dintre cele mai mari porturi la Marea Neagră.
Pentru a transforma acordul politic într-o decizie oficială, este necesar consensul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Ministerul de Interne a precizat că demersurile procedurale în acest sens vor continua și în următoarea zi, 28 decembrie 2023.
Următorul pas în acest proces este votul în Consiliul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre UE (COREPER), unde ambasadorii statelor UE vor decide pe 29 decembrie, la Bruxelles.
Despre calendarul complet al aderării României la spațiul Schengen, inclusiv ridicarea controalelor la frontierele terestre, nu există încă informații concrete. Surse guvernamentale, citate de publicația Noutatea, au sugerat că acest pas ar putea să nu se întâmple mai devreme de 2025, având în vedere poziția inflexibilă a Austriei.
Austria, care a blocat aderarea României la Schengen în decembrie 2022, a condiționat acceptarea României în spațiul Air Schengen de trei cerințe principale: consolidarea securității la frontierele externe ale UE, intensificarea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România, și acceptarea de către Bulgaria și România a migranților aflați în Austria.
În ceea ce privește poziția Bulgariei, aceasta a respins din start condițiile impuse de Austria pentru integrarea în Air Schengen, considerându-le inacceptabile.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis a exprimat, pe 13 decembrie, scepticismul său referitor la flexibilitatea Austriei în ceea ce privește integrarea completă a României în spațiul Schengen, menționând că sunt necesare negocieri ample și că procesul va fi unul de durată.
Totuși, Olanda, care a votat împotriva admiterii Bulgariei în decembrie 2022, a renunțat oficial la vetoul său pe 21 decembrie 2023, deschizând astfel calea pentru un nou capitol în relațiile României cu Uniunea Europeană.
Acest pas înainte reprezintă o recunoaștere a progreselor realizate de țara noastră și un semnal pozitiv pentru viitorul relațiilor dintre România și celelalte state membre ale UE.
