Mai puțin de 30% dintre candidații care au participat la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului din 2024 au reușit să promoveze examenul, conform statisticilor, aceasta fiind cea mai scăzută rată de promovare din ultimii cinci ani. Specialistul în educație, Marian Staș, consideră că acest rezultat reflectă decăderea sistemului educațional, care a devenit din ce în ce mai irelevant și ineficient.
În toamna lui 2024, din cei peste 33.600 de candidați înscriși la Bacalaureat, doar 28.016 au fost prezenți la examen, iar 8.206 dintre ei au obținut note de trecere, de cel puțin 6. Ministerul Educației a anunțat că rata totală de promovare a fost de 29,3%. Mai exact, din promoția curentă au promovat 31,2% dintre elevi (5.855), iar din promoțiile anterioare, doar 25,4% (2.351).
„Acest rezultat validează lipsa de relevanță a examenului, o consecință directă a modului defectuos în care funcționează sistemul școlar. Pur și simplu, nu mai are importanță. Deși unii elevi încă participă, pregătirea lor este adesea superficială sau inexistentă”, a explicat Marian Staș într-un interviu pentru „Adevărul”.
Expertul subliniază că problema este una profundă și sistemică, iar această rată de promovare este „un indicator clar al modului defectuos în care funcționează școala”. Staș subliniază că sesiunea de toamnă atrage în mod special elevii care fie nu au fost bine pregătiți, fie nu au luat examenul din prima încercare, iar această situație reflectă calitatea scăzută a educației.
În sesiunea de vară a Bacalaureatului 2024, rata de promovare pentru promoția curentă a fost de 81,5%, iar pentru toți candidații, de 76,4%. Pentru a trece examenul, media celor trei probe scrise trebuie să fie peste 6, iar fiecare probă trebuie să fie promovată cu cel puțin nota 5. Cu toate acestea, mulți elevi nu mai sunt interesați de Bacalaureat.
„Examenul nu mai este relevant. Este mai degrabă o formalitate și un mijloc de câștig financiar din meditații. În plus, subiectele la română și istorie sunt concepute astfel încât un elev să poată obține nota șapte fără a cunoaște în profunzime materia. Primele două subiecte sunt rezolvabile de orice copil care gândește logic, chiar dacă nu a citit nimic. Subiectul III, care contează cu adevărat, este singurul care testează cunoștințele reale. Așa ceva este o rușine pentru evaluările naționale”, a spus Marian Staș.
Sistemul educațional are nevoie de o reformă radicală
„Sistemul actual trebuie reconstruit din temelii. Evaluările naționale sunt doar vârful aisbergului, ele reflectă valoarea și validitatea unui întreg ciclu educațional. Pentru a avea rezultate bune la Bac sau la alte evaluări, este nevoie de o transformare profundă a sistemului, inclusiv în ceea ce privește curriculumul și resursele umane. Timp de 30 de ani, școala nu a făcut decât să mimeze reformele, iar planurile cadru, esențiale pentru orice sistem educațional, au fost neglijate”, a mai adăugat expertul.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat în iunie că planurile cadru pentru liceu sunt în lucru, dar nu a oferit un termen clar pentru finalizarea acestora. Cu toate acestea, finalizarea lor continuă să fie amânată.
Principalul motiv al întârzierii? „Planurile cadru sunt realizate în interesul profesorilor, nu al elevilor. Ele sunt bazate pe norme și salarii, nu pe nevoile reale ale copiilor. De asemenea, obligativitatea orei de religie distorsionează complet discuțiile legate de curriculum. Singura certitudine din aceste planuri este că ora de religie rămâne obligatorie, ceea ce nu înseamnă o reformă curriculară”, explică Marian Staș.
Bac-ul trebuie înlocuit
„O soluție sănătoasă ar fi să trimitem Bac-ul la muzeu”, afirmă Staș. Acesta critică superficialitatea examenului, pe care îl consideră mai degrabă o „mașină de făcut bani” decât un instrument de evaluare reală. Staș sugerează că ar fi mai util să se renunțe la Bacalaureat și să se introducă admiterea în universități pentru cei care doresc să continue studiile.
Elevii care nu au promovat Bac-ul în toamnă vor avea ocazia să îl susțină din nou în vara anului următor. Absolvenții pot repeta examenul anual, atât vara cât și toamna, fără un număr limitat de încercări. Prima încercare este gratuită, dar cei care dau examenul pentru a treia oară trebuie să plătească o taxă, care în 2024 a fost de 464 lei. Aceasta variază în funcție de județ și este stabilită anual.
