Ministerul Apărării Naționale a anunțat că Statele Unite au informat România despre planurile de reducere a efectivelor militare americane dislocate în Europa, inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu. Această decizie va duce la retragerea unei părți din cei aproximativ 1.700 de soldați americani prezenți în țară, însă aproximativ 1.000 dintre aceștia vor rămâne în continuare.
Experții în apărare au exprimat îngrijorări cu privire la impactul acestei retrageri asupra securității regionale. George Scutaru, directorul New Strategy Center, a subliniat că această mișcare ar putea încuraja Rusia să adopte o atitudine mai agresivă în regiunea Mării Negre. El a descris decizia ca fiind un semnal „greșit” care ar putea intensifica incursiunile rusești în România.
Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Președintele României, Nicușor Dan, a avut o întâlnire cu premierul și ministrul Apărării pentru a discuta despre implicațiile acestei retrageri. De asemenea, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a afirmat că România trebuie să se adapteze la această situație, considerând că retragerea nu este un dezastru, ci o provocare la care țara trebuie să răspundă.
În contextul geopolitic actual, unii analiști au comparat situația cu evenimentele din anii 1939-1940, subliniind gravitatea mesajului transmis prin reducerea prezenței militare americane. NATO a declarat că prezența SUA în Europa rămâne semnificativă și că discuțiile cu privire la forțele americane sunt în curs de desfășurare.
Criticile nu au lipsit nici din partea politicienilor români. Victor Negrescu a subliniat că comunicarea defectuoasă a Ministerului Apărării a afectat reputația României, în timp ce Ionuț Moșteanu a asigurat că capacitățile strategice ale țării rămân neschimbate, în ciuda retragerii unor soldați americani.
Decizia de redimensionare a trupelor americane este parte a unei reevaluări globale a posturii militare a SUA, iar Ministerul Apărării a menționat că aceasta a fost anticipată, România fiind în contact constant cu partenerul său strategic. Această schimbare subliniază o ajustare a priorităților militare ale Washingtonului, care ar putea avea implicații semnificative pentru securitatea regională.
