În cursul celei de-a șasea zile consecutive de manifestații, colectivul angajaților de la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a făcut cunoscută o epistolă deschisă, adresată unui spectru larg de destinatari, cuprinzându-i pe politicieni și membrii activi ai societății civile. Scopul acestei scrisori este de a sublinia necesitatea unui sistem salarial echitabil și predictibil.
Documentul, redactat cu un profund sentiment de responsabilitate, este adresat unor figuri marcante din peisajul politic și civil românesc, printre care se numără președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, precum și partidelor politice cu prezență în parlament și reprezentanților societății civile. Surse precum Agerpres au reflectat pe larg conținutul acestei scrisori.
Semnificativ este faptul că personalul CNSAS a declanșat protestele în data de 21 noiembrie, exprimându-și dezamăgirea și frustrarea față de nivelul redus al salariilor pe care le primesc.
Acești angajați subliniază importanța rolului pe care îl joacă în societate, atrăgând atenția asupra unor probleme acute precum creșterea autoritarismului, tentațiile populismului, distorsiunile istorice și manipularea memoriei colective în scopuri antidemocratice. Ei consideră că munca lor nu doar că susține democrația, dar este fundamentală pentru reziliența societății în fața acestor provocări.
Acest apel public, încărcat de emoție și determinare, accentuează faptul că CNSAS nu reprezintă doar o instituție, ci un angajament ferm al României către valorile democratice. Ei solicită, prin urmare, condiții adecvate pentru a-și continua munca, exprimându-și îngrijorarea că fără predictibilitate și echitate salarială, instituția ar putea suferi un declin ireversibil.
Angajații CNSAS au subliniat, de asemenea, că instituția lor a fost afectată de un exod semnificativ al forței de muncă calificate, mulți dintre colegii lor alegând să plece către alte instituții precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi a României, Ministerul de Externe, Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor și diverse alte instituții subordonate. Această migrație de specialiști a fost atribuită diferențelor semnificative în ceea ce privește remunerația și condițiile de muncă.
În plus, scrisoarea detaliază multiplele provocări cu care se confruntă instituția, printre care gestionarea unei arhive impresionante de peste 28 de kilometri liniari, adaptarea la noi metodologii de cercetare și investigare, precum și verificarea participanților la patru procese electorale planificate pentru anul 2024.
Aceste sarcini suplimentare, în combinație cu deficitul de personal, au condus la o situație critică care amenință funcționarea eficientă a CNSAS.
Protestul spontan inițiat de angajați, care a debutat pe 21 noiembrie, nu doar că exprimă nemulțumirea față de nivelul actual al salariilor, ci și solicită o creștere salarială de 25%, precum și sporuri pentru condițiile de muncă considerate vătămătoare.
Acest gest semnificativ reprezintă nu doar un apel la recunoașterea valorii muncii lor, dar și un semnal de alarmă privind potențialul impact negativ asupra conservării și studiului arhivelor istorice, esențiale pentru înțelegerea și aprecierea corectă a istoriei naționale.
În concluzie, acest demers al angajaților CNSAS este o încercare de a sensibiliza societatea și clasa politică cu privire la importanța și necesitatea susținerii unei instituții vitale pentru menținerea și promovarea valorilor democratice și istorice în România.