Programul de guvernare asociat lui Adrian Veștea mizează pe câteva direcții considerate esențiale: stabilitate politică și economică, atragerea rapidă a fondurilor europene, relansarea investițiilor și reforme în sectoare-cheie precum transporturile, energia și digitalizarea.
Prioritățile anunțate de viitorul executiv
Documentul pune în prim-plan revenirea la o normalitate instituțională, cu accent pe consolidarea încrederii în administrație și în economia locală. În paralel, guvernul își propune să accelereze absorbția banilor din PNRR și să mențină ratingul de țară la un nivel care să susțină finanțarea și investițiile.
Deblocarea proiectelor aflate deja în stadii avansate apare printre obiectivele centrale, alături de măsuri menite să întărească securitatea națională prin accelerarea unor proiecte strategice, inclusiv în zona SAFE.
Transporturile, între restructurare și reducerea subvențiilor
În domeniul transporturilor, programul prioritizază contractele CNAIR, dar și revizuirea modului în care sunt acordate subvențiile. Una dintre ținte este reducerea cheltuielilor cu sprijinul financiar acordat companiilor din transport, în paralel cu o folosire mai eficientă a banilor publici.
Pe listă apar și reforma ROMATSA, continuarea restructurării TAROM și liberalizarea transportului județean. Guvernul mai are în vedere automatizarea proceselor operaționale, precum și o schimbare de fond în sistemul de subvenții din domeniu.
Deficitul bugetar, urmărit cu atenție
Un alt obiectiv important este reducerea deficitului bugetar cash la 127 de miliarde de lei. Pentru asta, Ministerul Finanțelor va avea un control strict asupra cheltuielilor publice, astfel încât presiunea asupra bugetului să fie limitată.
Consolidarea stabilității economice este o condiție pentru menținerea încrederii partenerilor externi și pentru evitarea unor dezechilibre suplimentare în economie. În acest context, disciplina bugetară devine una dintre piesele centrale ale programului.
Măsuri propuse în sectorul energetic
În energie, programul vizează o restructurare mai amplă a companiilor de stat. Una dintre idei este ca profitul firmelor din domeniu să fie direcționat într-un fond de investiții, în loc să fie distribuit integral sub formă de dividende.
Tot aici este vizată abrogarea legislației care obligă companiile de stat să emită anual dividende, alături de un plan de reorganizare pentru societățile din subordinea Ministerului Energiei. Documentul include și posibile fuziuni și reorganizări strategice în sectorul energetic.
Digitalizarea, folosită pentru reducerea birocrației
Componenta de digitalizare include propuneri de debirocratizare și de automatizare a proceselor din transporturi. În practică, asta ar însemna mai puține proceduri manuale și o administrare mai rapidă a fluxurilor operaționale.
Programul include și integrarea unor soluții de inteligență artificială, precum și utilizarea tehnologiilor de tip robotic process automation pentru activități repetitive. Miza este eficientizarea serviciilor publice și reducerea timpilor de procesare în instituțiile vizate.
Salarii și pensii, în același cadru al echilibrului bugetar
Deși se pune accentul principal pe reforme și pe controlul cheltuielilor, direcțiile prezentate sunt legate direct și de capacitatea statului de a susține în continuare plățile curente, inclusiv cele pentru salarii și pensii. În ansamblu, programul vizează o administrare mai strictă a resurselor și o rearanjare a priorităților bugetare.
Prin această abordare, executivul își propune să combine stabilitatea financiară cu investițiile și modernizarea instituțiilor, într-un context în care presiunea pe buget rămâne ridicată.
