Programul de guvernare prezentat de Tomac aduce în prim-plan o serie de schimbări ample, de la reorganizarea ANAF și digitalizarea fiscală, până la investiții în apărare, sănătate, educație și administrație publică. Documentul pune accent pe reducerea risipei, eficientizarea colectării și restructurarea unor zone considerate împovărătoare pentru bugetul de stat.
Economia, în centrul măsurilor anunțate
Potrivit datelor incluse în program, PIB-ul României ar urma să ajungă în 2025 la 374 de miliarde de euro, în timp ce creșterea reală este estimată la 0,7%. În același timp, documentul indică o recesiune tehnică confirmată și o inflație de 10,7% în aprilie 2026, cu România pe primul loc în UE la scumpirea alimentelor.
În zona de politici economice, sunt menționate măsuri precum scoringul fiscal pozitiv, precompletarea Declarației Unice și oprirea salariilor 13 și 14 în companiile de stat. Obiectivul declarat este creșterea disciplinei financiare și limitarea beneficiilor care apasă pe buget.
Reforme pentru companiile de stat și fiscalitate
Programul prevede și o schimbare de abordare în zona companiilor publice. Printre măsuri se află listarea pachetelor minoritare și închiderea societăților de stat cu pierderi cronice, considerate greu de susținut pe termen lung.
OUG 109 și Pachetul II ar urma să fie operaționalizate, în ideea accelerării reformei corporative și a unei administrări mai stricte a întreprinderilor publice. În paralel, este propus un centru național pentru fiscalitate, care să ofere asistență contribuabililor și să simplifice relația cu statul.
Documentul mai menționează extinderea SAF-T și a sistemului e-Factura B2C, ca parte a procesului de digitalizare a colectării taxelor și de combatere a evaziunii.
Energie, sănătate și administrație: trei direcții majore
În domeniul energiei, sunt vizate prețuri accesibile pentru consumatori și creșterea capacității de producție. Programul include și o revizuire a Legii consumatorului vulnerabil, pentru o protecție mai bună a celor afectați de costurile ridicate.
La sănătate, accentul cade pe operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, reducerea numărului de paturi spitalicești și un audit național privind infecțiile intraspitalicești. Sunt măsuri care urmăresc atât eficiența sistemului, cât și creșterea siguranței pacienților.
În plan administrativ-teritorial, programul susține nevoia unei reforme la standarde europene pentru unitățile administrative și subliniază un consens politic necesar pentru reforma regională. Reorganizarea aparatului public astfel încât să funcționeze mai clar și mai eficient este o prioritate.
Apărare, ordine publică și educație
Pe zona de apărare, documentul subliniază consolidarea securității la Marea Neagră și dotarea Armatei prin programul european SAFE. Este menționat și obiectivul de a crește cheltuielile de apărare spre 5% din PIB până în 2035, în linie cu noile priorități de securitate.
La Ministerul Afacerilor Interne, sunt avute în vedere creșterea siguranței rutiere, implementarea unui sistem de monitorizare a traficului și modernizarea RO-ALERT pentru situații de dezastru. Miza este o reacție mai rapidă în cazuri critice și o prevenție mai bună în trafic.
În educație, programul țintește un buget de 15% până în 2030 și măsuri pentru o salarizare decentă a cadrelor didactice. Direcția anunțată urmărește atât investiții mai mari în sistem, cât și o stabilizare a resursei umane din școli.
