Economia României intră într-o perioadă dificilă, iar presa din Ungaria notează în special scăderea abruptă a comerțului cu amănuntul și presiunea tot mai mare asupra puterii de cumpărare. Datele recente arată că vânzările au continuat să piardă teren timp de șapte luni la rând, într-un ritm comparat cu episoadele din perioada pandemiei.
Consumul intern, în recul prelungit
Potrivit datelor prezentate, comerțul cu amănuntul din România a coborât cu 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția este alimentată de scăderi pe mai multe segmente: vânzările de alimente, băuturi și tutun au pierdut 0,8%, în timp ce produsele nealimentare au înregistrat un recul mai accentuat, de 7,9%.
În același timp, inflația a coborât ușor la 9,3% în februarie, după 9,6% în luna anterioară. Totuși, Banca Națională a României avertizează că, în intervalul martie-iunie 2026, prețurile ar putea urca din nou peste nivelul anticipat, înainte ca efectele tensiunilor din piața petrolului să se vadă complet în rafturi.
Măsurile de austeritate apasă asupra bugetelor
Publicația maghiară leagă declinul și de deciziile interne luate după alegerile din 2025. Guvernul a introdus măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar, printre care eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice și majorarea TVA-ului și a accizelor.
Efectul imediat este o scădere a puterii de cumpărare, iar consumul gospodăriilor continuă să se deterioreze. În această interpretare, România plătește costul unei economii susținute mult timp prin datorie și al unor dezechilibre acumulate în timp.
Ungaria își prezintă propriile cifre ca un contrast
În comparație, presa din Ungaria subliniază că piața locală a avut o evoluție mai bună. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 3,8% față de anul trecut, iar Ministerul Economiei Naționale pune această evoluție pe seama creșterilor salariale și a reducerilor de taxe.
Tot în acest registru, inflația din Ungaria a ajuns la 1,8% în martie 2026, după 1,4% în februarie, un minim al ultimilor nouă ani. Autoritățile de la Budapesta atribuie această evoluție și măsurilor de plafonare a marjelor de profit, despre care spun că au dus la scăderea prețurilor cu 24,1% pentru categoriile vizate.
Pe fondul acestor diferențe, România este prezentată ca o economie aflată sub presiune, cu consum în scădere și cu riscul ca inflația să rămână dificil de controlat în lunile următoare.
