Premierul României, Marcel Ciolacu, a exprimat dorința de a iniția un proces de reducere a impozitării muncii pentru persoanele cu salariul minim pe economie începând de anul viitor. Această inițiativă este legată strâns de performanța bugetară a țării, iar decizia finală va fi luată în funcție de rezultatele bugetare. Ciolacu consideră această măsură ca fiind o provocare majoră și speră că, pe baza unei execuții bugetare eficiente, se va putea proceda la scăderea impozitării.
În același timp, Ciolacu a subliniat că nu sunt planificate introduceri de noi impozite, menționând că abordarea sa nu include creșterea impozitării capitalului. Aceasta este o decizie ce va fi influențată de reforma fiscală cuprinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și nu de către premier personal.
Premierul a exprimat surpriza și nemulțumirea față de gestionarea și disponibilitatea informațiilor privind PNRR, indicând lipsa de acces la proiect chiar și în cadrul Guvernului.
Marcel Ciolacu a reiterat, de asemenea, angajamentul său anterior de a nu majora impozitele existente și de a nu introduce taxe noi. Acest angajament este în acord cu planurile stabilite de guvern și PSD, chiar dacă partidul său nu a contribuit direct la elaborarea PNRR. Această poziție este menită să asigure continuitatea și respectarea angajamentelor asumate de statul român în cadrul acestui plan.
Recent, Curtea Constituțională a României a aprobat posibilitatea de a impune noi taxe sau de a majora impozitele existente, precum și de a face ajustări în cadrul administrației publice. Acest verdict permite creșterea TVA pentru anumite categorii de produse și servicii, cum ar fi locuințele sociale, alimentele de lux, panourile fotovoltaice și solare termice, concerte și festivaluri.
De asemenea, TVA va crește pentru alimentele cu zahăr adăugat și berea fără alcool, precum și pentru abonamentele la săli de fitness, parcuri de distracții și evenimente sportive. În plus, contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) va fi extinsă la toate categoriile de angajați, cu excepția IT-iștilor și angajaților din construcții și industria alimentară care câștigă sub 10.000 de lei brut.
Aceste măsuri reflectă un efort al guvernului de a echilibra necesitatea de a genera venituri pentru bugetul statului cu dorința de a nu suprasolicita cetățenii, mai ales pe cei cu venituri mici. Totuși, aceste schimbări fiscale pot genera controverse și discuții în rândul populației, întrucât orice modificare fiscală are un impact direct asupra buzunarelor cetățenilor.
Prin urmare, abordarea premierului Ciolacu reflectă un echilibru între nevoia de stabilitate fiscală și responsabilitatea socială, încercând să protejeze persoanele cu venituri mici prin scăderea impozitării muncii, în timp ce susține nevoile bugetare ale statului printr-o gestionare prudentă a reformelor fiscale și a PNRR. Această strategie necesită o navigare atentă între diferitele interese și presiuni, atât la nivel național cât și internațional, într-un context economic și politic dinamic.
