Tabloul lui Ilya Repin, Ivan cel Groaznic și fiul său Ivan din 16 noiembrie 1581, rămâne una dintre cele mai discutate lucrări din arta rusă. De mai bine de un secol, pictura a provocat controverse, teamă și reacții puternice, atât prin subiectul ei violent, cât și prin istoria agitată din jurul ei.
De la un episod istoric la un tablou celebru
Lucrarea lui Repin pornește de la un episod dramatic din istoria Rusiei: moartea țareviciului Ivan, fiul lui Ivan cel Groaznic. În 1963, cercetătorii i-au exhumat rămășițele și au descoperit cantități foarte mari de plumb, arsen și mercur, fără o explicație clară. Craniul era însă prea deteriorat pentru a oferi indicii decisive despre cauza morții.
Subiectul ales de Repin a fost, așadar, legat de o tragedie reală, dar interpretarea lui a transformat momentul într-o imagine extrem de apăsătoare, cu un impact puternic asupra publicului de atunci și de acum.
Reacția puternică stârnită de Repin
Repin, născut în Ucraina, era considerat unul dintre cei mai valoroși artiști ai Imperiului Rus. Sensibil la schimbările sociale și politice ale epocii, el a fost atras de teme tensionate și de forme de expresie noi. Tabloul despre Ivan cel Groaznic a devenit una dintre cele mai importante lucrări ale sale, dar și una dintre cele mai controversate.
Inspirația directă pentru alegerea acestui subiect a venit după asasinarea țarului Alexandru al II-lea, în 1881, de către un tânăr revoluționar. Atacul a avut un efect profund asupra mediului artistic și intelectual, iar atmosfera de violență a marcat puternic generația lui Repin.
În 1885, pictura a fost prezentată publicului, iar reacția a fost imediată. Țarul Alexandru al III-lea a interzis expunerea lucrării, considerând-o ofensatoare pentru imaginea unui monarh rus. Decizia a fost însă revocată la scurt timp, după trei luni.
Atacul din Galeria Tretiakov
În ianuarie 1913, un bărbat tânăr a intrat în Galeria Tretiakov din Moscova, unde era expus tabloul. Spațiul adăpostea colecția donată orașului de comerciantul Pavel Tretiakov, un important susținător al lui Repin. Artistul avusese, la rândul său, conflicte repetate cu acesta din cauza obiceiului de a reveni asupra lucrărilor deja terminate.
Vizitatorul, Abram Balașov, a fost observat mai întâi în apropierea altei picturi, dar apoi a intrat în sala în care se afla lucrarea lui Repin și a atacat-o cu un cuțit de grădină. A făcut trei tăieturi adânci în pânză, distrugând ochiul drept al țareviciului și secționând fața țarului. În timp ce lovea, a strigat: „Destul cu sângele, destul cu crimele”.
Loviturile au fost atât de puternice încât lama cuțitului a rămas blocată în rama de lemn. Balașov a fost imobilizat imediat și nu a opus rezistență. Ulterior, a fost internat într-un ospiciu, după ce medicii au invocat instabilitatea sa psihică și istoricul de boli mintale din familie. Un psihiatru a sugerat că relația dificilă și violentă cu tatăl său ar fi putut contribui la atac.
Restaurare, scandal și o nouă agresiune
Incidentul nu s-a încheiat odată cu reținerea agresorului. La început, personalul muzeului și chiar Repin au crezut că lucrarea este pierdută definitiv. Artistul a fost profund afectat, iar responsabilul de la galeria Tretiakov, Gheorghi Hruslov, s-a sinucis după ce a aflat vestea.
Restauratorii au reușit totuși să salveze tabloul. Ei au separat stratul pictat de pânza deteriorată și l-au transferat pe un suport nou, după care Repin a fost chemat să refacă zonele afectate. De atunci, lucrarea a rămas cunoscută în versiunea restaurată, păstrând însă reputația ei întunecată.
Decenii mai târziu, tabloul a fost din nou agresat. În 2018, un alt incident a readus în atenție vulnerabilitatea unei lucrări devenite simbol. A urmat o restaurare îndelungată, care a durat patru ani. În iunie 2022, pictura a fost prezentată din nou publicului, într-o vitrină specială de protecție și sub supraveghere atentă.
Astăzi, tabloul lui Repin continuă să fie privit nu doar ca o capodoperă a artei ruse, ci și ca o imagine încărcată de tensiune istorică, dramatism și o succesiune neobișnuită de evenimente care i-au amplificat faima.
