Sâmbăta dinaintea Floriilor este, în tradiția ortodoxă, ziua dedicată lui Lazăr din Betania, prietenul lui Iisus pe care Hristos l-a readus la viață după patru zile de la moarte. Episodul este unul dintre cele mai cunoscute din Evanghelii și marchează începutul drumului spre Săptămâna Patimilor.
Minunea care a schimbat reacțiile mulțimii
Potrivit tradiției creștine, învierea lui Lazăr a avut loc cu puțin timp înainte de intrarea lui Iisus în Ierusalim. Lazăr era fratele Martei și al Mariei, iar gestul Mântuitorului a fost văzut de mulți ca o dovadă a puterii sale divine.
Evenimentul a avut un impact puternic asupra celor care l-au aflat. Mulți dintre martori au început să-l urmeze pe Hristos, ceea ce a amplificat tensiunile cu liderii religioși ai vremii, deranjați de influența tot mai mare a acestuia asupra oamenilor.
Drumul lui Lazăr spre Cipru
După ce a fost readus la viață, Lazăr din Betania ar fi părăsit Palestina și s-ar fi stabilit în Cipru. Acolo a devenit primul episcop al cetății Kiteia, actuala Larnaca, unde ar fi trăit încă aproximativ 30 de ani, propovăduind creștinismul.
Tradiția spune că a murit în pace pe insulă, iar memoria lui a rămas strâns legată de locul în care și-a petrecut ultima parte a vieții. În prezent, o parte importantă a moaștelor sale se află la Larnaca, iar alte fragmente sunt păstrate la Mănăstirea Iviron.
Descoperirea moaștelor și locurile în care sunt păstrate
Moaștele sfântului au fost descoperite în anul 890, într-un sicriu de marmură pe care era inscripționat mesajul: „Lazăr, cel mort de patru zile, prietenul lui Hristos”. Câțiva ani mai târziu, împăratul bizantin Leon al VI-lea cel Înțelept a dispus mutarea lor la Constantinopol.
Imaginea lui Lazăr rămâne legată de credința în înviere și de ideea că viața poate birui moartea. Pentru credincioși, sărbătoarea deschide nu doar perioada Floriilor, ci și pregătirea pentru cele mai importante momente din calendarul creștin.
Sâmbăta lui Lazăr este astfel un prilej de amintire a unei minuni care, în tradiția bisericească, a prefigurat Învierea Domnului și a dat un sens aparte începutului ultimei săptămâni înainte de Paște.
