Constatăm că politicienii tind să sesizeze probleemele legate de justiție numai în cazul adversarilor, o tendință care s-a manifestat cu pregnanță în recentele evenimente ce au avut în centrul lor membri marcanti ai scenei politice.
Această atitudine este reflectată în modul în care partidele abordează cazurile propriilor membri implicați în controverse juridice, păstrându-i aproape, chiar dacă aceștia ar putea aduce prejudicii imaginii partidului.
Un episod relevant în acest context a fost solicitarea DNA de a ridica imunitatea senatorului Florin Cîțu, fost prim-ministru, și a foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Aceștia au fost acuzați de abuz în serviciu în cadrul unei anchete privind achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19.
Reactiile la aceste acuzații au variat considerabil. Pe de o parte, Cîțu s-a declarat cooperant cu autoritățile de anchetă și a exprimat încredere în sistemul judiciar, la fel ca Ioana Mihăilă, care în prezent este membră a partidului REPER, amândoi evitând orice atitudine de victimizare.
În contrast, membri proeminenți ai USR au luat poziție în apărarea lui Vlad Voiculescu, acuzând interferențe politice în justiție și oportunitatea politică a lansării dosarului în preajma alegerilor din 2024.
Anca Dragu, membră a conducerii USR și fostă președintă a Senatului, a comentat pe rețelele sociale despre „dosare politice“ activate în scop electoral, o acuzație susținută și de liderul USR, Cătălin Drulă. Aceste declarații sugerează o schimbare de retorică față de anii precedenți, când USR promova campania „Fără penali în funcții publice“.
Totuși, în cazul lui Voiculescu, nu a existat nicio cerere de a renunța la conducerea USR București sau de autosuspendare, practici comune în rândul politicienilor confruntați cu probleme juridice. Mai mult, retragerea lui Voiculescu din cursa pentru Parlamentul European nu a fost nici ea pusă în discuție, ilustrând o incoerență în abordarea USR față de cazuri similare din trecut, cum ar fi cel al Clotildei Armand, urmărită penal pentru abuz de funcție, dar menținută în poziția de șef al USR Sector 1.
PSD și PNL au profitat de această situație pentru a critica USR și liderii săi pentru ipocrizie. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a comparat discursul lui Drulă cu cel al PSD din perioada Dragnea, când partidul era angajat într-o campanie împotriva sistemului judiciar.
Cu toate acestea, partidele mai vechi par să ignore propriile probleme interne legate de membrii implicați în procese juridice. În cazul lui Cîțu, de exemplu, PNL nu a exprimat îngrijorări legate de ridicarea imunității sale și nu l-au considerat „o pierdere prea mare“, în contextul în care Cîțu era un critic vocal al Coaliției și aducea probleme în gestionarea relațiilor dintre PNL și PSD.
Situația din Iași este deosebit de complicată, cu Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, și Mihai Chirica, primarul municipiului, având mai multe dosare penale. Cu toate acestea, Nicolae Ciucă a anunțat că aceștia sunt susținuți pentru noi mandate.
Chirica este acuzat în două dosare, unul pentru abuz în serviciu și celălalt pentru complicitate la fals intelectual și abuz în serviciu, iar Alexe este inculpat pentru luare de mită și instigare la delapidare, precum și pentru abuz în serviciu.
De asemenea, PSD și-a demonstrat memoria selectivă în ceea ce privește membrii cu probleme juridice. Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în decembrie 2022, a fost îndepărtat de la minister în iunie 2022, dar un an mai târziu a fost numit șef al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Această mișcare a fost interpretată ca un semn de suport pentru Chesnoiu, în ciuda acuzațiilor împotriva lui.
