Un studiu recent avertizează că Europa ar putea rămâne fără terenuri arabile până în 2050, deoarece în prezent între 60-70% din terenuri sunt deteriorate, iar procentul ar putea ajunge la 90%, dacă nu se vor face investiții urgente în regenerarea solurilor.
În contextul Conferinței ONU pentru schimbările climatice COP29, care va avea loc în Baku în luna noiembrie, militanți pentru sănătatea solului, fermieri și lideri prezenți la Forumul Mondial al Solurilor Vii 2024, organizat în Arles, Franța, pe 9 octombrie, au cerut o creștere majoră a finanțărilor climatice. Aceștia consideră că fondurile ar trebui direcționate spre micii fermieri, pentru a-i ajuta să implementeze practici agricole regeneratoare.
Inițiativele „Salvează Solul” și „4per1000” au făcut aceste apeluri în urma concluziilor Comisiei Europene, care, în cadrul „Dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE”, a subliniat luna trecută că problemele climatice și economice trebuie să fie esențiale în creionarea noilor politici agricole.
Praveena Sridhar, coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul, a afirmat:
„Parlamentul European nou ales are oportunitatea de a se asigura că sănătatea solului este o piatră de temelie a „Green Deal” și a strategiei climatice a Europei.” În plus, a adăugat că „cu COP29 la orizont, este timpul ca UE să se angajeze la finanțări climatice substanțiale care să sprijine micii fermieri să adopte practici agroecologice regenerative. Solurile sănătoase sunt esențiale nu numai pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, ci și pentru asigurarea securității alimentare și protejarea biodiversității.”
La același forum, Dr. Paul Luu, secretarul executiv al inițiativei 4per1000, a declarat: „Dacă nu ne punem banii acolo unde ne este solul, ne vom zbate să combatem eficient criza climatică…” El a subliniat că micii fermieri, care sunt în prima linie în refacerea solurilor, au nevoie de sprijin financiar substanțial, pentru că sunt dramatic subfinanțați. În acest fel, se pot îmbunătăți sănătatea solurilor la nivel global, securitatea alimentară și calitatea alimentelor. Dr. Luu a punctat că este esențial ca aceste măsuri să fie luate, mai ales având în vedere apropierea COP29.
Micii fermieri produc aproximativ 30-34% din alimentele mondiale, dar primesc doar 0,8% din finanțările climatice globale, conform Climate Policy Initiative (cu datele din 2019/2020). Potrivit experților, această discrepanță trebuie rezolvată de urgență, deoarece trecerea la agricultură regenerativă implică timp și bani, resurse pe care fermierii nu le au.
Economistul agricol și fermierul regenerativ german Benedikt Bösel a subliniat că „provocarea pentru agricultori este că tranziția la practicile agricole regenerative poate necesita timp și resurse financiare de care ei nu dispun.” El a menționat că randamentele pot scădea pe termen scurt, iar fermierii nu pot face schimbări fără sprijinul necesar.
Se estimează că cererea globală de alimente va crește cu 60% până în 2050, iar refacerea solurilor este crucială pentru securitatea alimentară globală. Investițiile în sănătatea solurilor pot preveni, de asemenea, inundațiile, seceta și proteja biodiversitatea.
Analiza mișcării Salvează Solul arată că, dacă practicile agricole regenerative ar fi aplicate pe scară largă, ar putea reduce cu 27% emisiile de carbon necesare pentru menținerea temperaturilor globale sub creșterea de 2°C.
Degradarea solurilor atinge cote alarmante, cu 24 de miliarde de tone de terenuri fertile pierdute anual. FAO avertizează că 90% din solurile arabile ale lumii ar putea fi degradate până în 2050.
Praveena Sridhar a subliniat că „UE are șansa de a da un exemplu la COP29, asigurându-se că sănătatea solului nu este marginalizată în discuțiile privind clima.” Ea a subliniat importanța susținerii micilor fermieri pentru a asigura viitorul alimentației în Europa.
Benedikt Bösel a adăugat: „Punem în mare pericol viitorul bunăstării copiilor noștri și cel mai prețios bun natural al nostru, solul, prin subfinanțarea eforturilor de stimulare a practicilor agricole regenerative.” El a concluzionat că viitorul depinde de voința financiară a liderilor de la COP29 și că investiția în regenerarea solurilor ar fi cea mai inteligentă decizie pe care umanitatea ar putea să o facă.
