Pe 28 iunie 2024, Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care modifică Codul Rutier în privința controalelor în trafic.
Conform OUG 84/2024, șoferii care refuză testul DrugTest și cer recoltarea de probe de sânge vor avea permisul suspendat până la obținerea rezultatelor analizelor. Anterior, acești șoferi puteau opta pentru un examen clinic, iar dacă medicul îi considera apți, își păstrau permisul până la sosirea rezultatelor analizelor de sânge și urină.
Modificarea legislativă a stârnit revolta multor români, care o consideră abuzivă și o încălcare a dreptului constituțional la liberă circulație.
O petiție online lansată pe 3 iulie de comunitatea Declic a strâns rapid 100.000 de semnături, solicitând anularea OUG 84/2024. Contestatarii susțin că jumătate din testele antidrog ale poliției dau rezultate fals pozitive, lăsând șoferii fără permis și cu dosare penale pe nedrept, în timp ce așteptarea rezultatelor poate dura chiar și un an din cauza lipsei de personal și a laboratoarelor insuficiente ale institutelor de medicină legală.
„Asta înseamnă că șoferii rămân fără permis pe nedrept și se aleg cu dosar penal până când vin rezultatele analizelor”.
se arată în petiția online.
„Șoferii fie acceptă să fie testați cu aparatele rapide, unde 1 test din 2 pozitive e fals pozitiv, fie rămân fără permis chiar și un an, până când sosesc rezultatele analizelor oficiale”
mai arată inițiatorii petiției.
Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei „Anulați OUG care lasă fără permis șoferi nevinovați!”, a subliniat că ordonanța are consecințe dezastruoase, afectând zeci de mii de șoferi nevinovați, printre care și oameni care depind de mașină pentru a-și câștiga existența.
Criminologul Vlad Zaha a criticat noile reglementări:
„Noile reglementări transformă și mai mult războiul românesc împotriva drogurilor într-un război împotriva oamenilor de rând. Guvernul trebuie să elimine noile prevederi din Ordonanța 84.
Nu există niciun factor de prevenire sau descurajare a condusului sub influență ori de reducere a riscurilor, prin astfel de ordonanțe. Dimpotrivă, când 38% dintre cei pedepsiți prin confiscarea permisului luni de zile sunt oameni nevinovați (în 2023, peste 1.100 de oameni nevinovați) astfel de legi fac mult mai mult rău decât bine”.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a reacționat și ea, argumentând că modificarea încalcă dreptul fundamental la liberă circulație, prevăzut de articolul 25 din Constituție:
„Acest drept poate fi îngrădit doar dacă există temeiuri de fapt și de drept. În cazul testelor rapide, din cauza ratei mari de eroare, rezultatul lor nu poate oferi un temei de fapt pentru restrângerea dreptului la liberă circulație”.
Pe de altă parte, juriștii consideră noile prevederi o măsură de precauție similară cu arestul preventiv. Avocatul Alexandru Chiciu a explicat:
„Eu aș interpreta această normă ca o reacție a societății de a proteja membrii săi prin toate modalitățile posibile, subliniez în momentul în care există niște indicii temeinice, clare, cu privire la posibilitatea ca o persoană să fie într-o situație neconformă cu a conduce pe drumurile publice”.
„Interesul societății primează în fața interesului individual”, a subliniat Chiciu, adăugând că noile măsuri ale Codului Rutier nu afectează un drept fundamental al cetățeanului și că protecția împotriva consumului de droguri justifică astfel de măsuri.
Comunicatul Poliției Române justifică măsura retragerii permisului de conducere până la primirea rezultatelor analizelor toxicologice pentru a proteja viața și sănătatea participanților la trafic. Reprezentanții poliției recunosc că aparatul DrugTest poate da rezultate fals pozitive, dar susțin că procentul de eroare este mult mai mic decât cel vehiculat în spațiul public.
În primele cinci luni ale anului 2024, au fost aplicate peste 877.000 de sancțiuni contravenționale, reținute 86.000 de permise și retrase 41.000 de certificate de înmatriculare. De asemenea, 1.800 de persoane au fost depistate sub influența substanțelor psihoactive, în fiecare caz fiind întocmite dosare penale.
