Recenta adoptare a noii legi a pensiilor în România, în data de 20 noiembrie, a stârnit îngrijorări considerabile în rândul analiștilor financiari, inclusiv cei de la Fitch Ratings.
Această legislație, care a trecut de Parlament, vizează alinierea sistemului de pensii publice cu obiectivele Planului național de recuperare și rezistență, dar pare să aducă un risc fiscal semnificativ pe termen mediu.
Scopul principal al legii este de a rectifica discrepanțele în calculul pensiilor de stat, un pas necesar pentru îmbunătățirea sustenabilității sistemului. Printre modificările semnificative se numără creșterea graduală a vârstei de pensionare pentru femei până la 65 de ani, până în 2035, și ajustarea pensiilor bazată pe ratele medii ale inflației din anul următor.
Totuși, un aspect surprinzător al acestei reforme este recalcularea pensiilor, care va conduce la o majorare medie de aproximativ 22% pentru circa 3 milioane de pensii, începând cu septembrie anul viitor, conform datelor furnizate de guvern.
Fitch Ratings avertizează că, deși efectele imediate ale acestei recalculări par a fi limitate, începând cu 2025 impactul asupra finanțelor publice va fi semnificativ și de lungă durată. Ministerul de Finanțe estimează că aceste costuri ar putea reprezenta aproape 1,8% din PIB în 2025, ducând la un deficit bugetar de 6,1% din PIB în lipsa unor măsuri de echilibrare.
Riscurile de derapaje fiscale cresc în contextul în care guvernul nu a furnizat detalii clare privind modul în care va finanța aceste majorări de pensii. În plus, există incertitudini cu privire la posibilitatea reproiectării legii pentru a atenua impactul fiscal sau la introducerea unor măsuri suplimentare de politică fiscală pentru creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor în alte domenii.
Contextul politic actual adaugă o notă suplimentară de incertitudine, având în vedere alegerile prezidențiale programate pentru noiembrie 2024 și alegerile parlamentare care urmează cel târziu în martie 2025. În plus, adoptarea legii a scos la iveală tensiuni între partidele social-democrate și național-liberale, deși se așteaptă ca coaliția să rămână unită până la alegeri.
Economia României a înregistrat o performanță mai bună decât media Uniunii Europene, dar deficitul bugetar rămâne o problemă. Deși guvernul a anunțat un pachet de consolidare în septembrie, menit să reducă deficitul bugetar, proiecțiile Comisiei Europene indică un deficit de 6,3% din PIB pentru 2023, menținându-se la același nivel ca în 2022. Aceste estimări nu includ costurile suplimentare generate de noua lege a pensiilor.
Persistența deficitelor bugetare mari reprezintă un risc semnificativ pentru ratingul de credit al României, care în prezent este evaluat la „BBB-”/Stabil. Datoria publică este considerată stabilă, fiind cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media categoriei „BBB”. Totuși, noile provocări fiscale pot submina credibilitatea strategiei fiscale a țării, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB pentru a ieși din Procedura de deficit excesiv.
România se află într-o situație unică în Uniunea Europeană, fiind singurul stat membru supus în prezent Procedurii pentru deficit excesiv. Angajamentul de a ieși din această procedură a fost un pilon central al politicii fiscale a țării, împreună cu condiționalitatea pentru plățile din Facilitatea de recuperare și reziliență. Impactul fiscal al legii pensiilor va depinde, așadar, și de evaluarea autorităților UE cu privire la compatibilitatea acesteia cu îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii și a finanțelor publice.
