Președintele Nicușor Dan a trimis miercuri la Curtea Constituțională o sesizare privind legea care modifică regimul guvernanței corporative a întreprinderilor publice. Șeful statului susține că actul normativ încalcă principiul legalității, regulile privind bicameralismul și dispozițiile referitoare la protejarea intereselor naționale în activitatea economică.
Ce reproșează președintele legii
În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan afirmă că o parte dintre modificările adoptate de Senat au fost eliminate în Camera Deputaților, iar un punct introdus ulterior în forma finală a legii nu ar fi fost dezbătut în prima cameră sesizată. În opinia sa, acest lucru afectează procedura de adoptare și schimbă substanțial conținutul actului normativ.
Președintele consideră că forma finală a legii a fost modificată necorespunzător, după ce prevederile dezbătute inițial au fost înlocuite sau completate direct la Camera Deputaților, fără o analiză completă în Senat.
Schimbările contestate în privința cheltuielilor
Sesizarea vizează și modul în care este modificat articolul 8 alineatul 9 din OUG nr. 109/2011. Nicușor Dan arată că eliminarea unei formulări privind acoperirea cheltuielilor de reprezentare, transport și diurnă ar putea deschide calea pentru decontarea unor cheltuieli mai largi, sub forma unor beneficii, fără limite tehnice clare.
În acest context, președintele avertizează că Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice nu ar mai avea un rol suficient de clar în verificarea încadrării acestor cheltuieli. El susține că acest lucru ar putea slăbi mecanismele de audit și control asupra banului public.
Argumentul privind interesul național
Șeful statului leagă aceste obiecții și de obligația constituțională de a proteja interesul național în economie. În viziunea sa, reglementarea contestată ar afecta tocmai această zonă, prin reducerea controlului asupra cheltuielilor și printr-o procedură legislativă pe care o consideră viciată.
Nicușor Dan cere CCR să declare neconstituțională legea în ansamblul ei, invocând atât probleme de formă, cât și posibile efecte asupra gestionării întreprinderilor publice. Curtea urmează să analizeze sesizarea și să decidă asupra constituționalității actului normativ.
