Republica Moldova înaintează cu o reformă administrativ-teritorială care vizează comasarea mai multor localități și reducerea fragmentării actuale a administrației locale. Printre schimbările discutate se numără și faptul că localitățile care se vor uni vor putea decide singure centrul administrativ și denumirea noii unități rezultate.
Modificări la legea amalgamării voluntare
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat în Parlament modificările aduse Legii privind amalgamarea voluntară. Potrivit acestuia, după discuțiile cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată, iar primarii și consilierii care pornesc acest proces își pot încheia mandatul până la capăt.
Guvernul susține că reforma trebuie să fie una graduală și voluntară, astfel încât deciziile privind asocierea localităților să fie luate de autoritățile locale, nu impuse de la centru. În același timp, proiectul urmărește reducerea costurilor administrative și creșterea eficienței în gestionarea resurselor publice.
Discuții în Parlament despre costuri și acte noi
Dezbaterile din Legislativ au scos la iveală și temeri legate de cheltuielile suplimentare pe care le-ar putea genera schimbarea denumirilor unor unități administrative. Deputații au atras atenția că persoane fizice și juridice ar putea fi nevoite să obțină documente noi, odată cu reorganizarea.
În replică, Alexei Buzu a precizat că autoritățile lucrează împreună cu Cadastrul și Agenția Servicii Publice pentru ca modificările să fie aplicate automat. Scopul este ca cetățenii și antreprenorii să nu fie puși în situația de a-și schimba actele din cauza noilor denumiri sau a reorganizării teritoriale.
Miza reformei: primării mai mari, dar și mai puternice
Reforma a fost criticată și din perspectiva modului în care sunt împărțite responsabilitățile și banii. Deputatul Ion Chicu a afirmat că simpla reducere a numărului de primării sau raioane nu este suficientă dacă nu sunt clarificate și competențele sau sursele de finanțare.
Alexei Buzu a răspuns că problema principală a administrației locale nu este lipsa atribuțiilor, ci capacitatea redusă de a le exercita, atât din punct de vedere fiscal, cât și instituțional. El a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor, susținând că actualul sistem de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică la nivel local.
Acuzații de presiuni și răspunsul guvernării
Partidul Socialiștilor a acuzat guvernarea că ar exercita presiuni asupra primarilor, susținând că sprijinul financiar ar fi direcționat doar către localitățile care acceptă amalgamarea voluntară. Formațiunea a criticat astfel ritmul și modul în care este împinsă înainte reforma.
Inițiatorii resping aceste acuzații și afirmă că suplimentele financiare au rolul de a încuraja procesul voluntar, nu de a forța deciziile locale. Potrivit lor, primarii și cetățenii trebuie să fie cei care stabilesc cu cine se unesc și cum va arăta noua structură administrativă.
Reforma localităților rămâne în continuare una dintre cele mai importante teme de pe agenda autorităților de la Chișinău, în condițiile în care guvernul mizează pe o administrație mai puțin fragmentată și mai bine adaptată realităților economice și demografice.
