E greu să-i convingi pe oameni să-și modifice obiceiurile alimentare, iar cu cât persoanele îți sunt mai apropiate cu atât dificultatea crește.
Omul este dispus să facă schimbări majore abia după ce apare o problemă, după ce starea sa de sănătate are de suferit.
Alexandru, unul dintre băieții mei, a avut de-a lungul timpului diferite neplăceri la nivelul sistemului digestiv. Este destul de clar pentru oricine că alimentația încărcată cu zahăr, sare, condimente usturate sau acre, nu poate duce, pe termen lung, decât la boală și suferință.
Excesul de parmezan, adăugat peste orice, sosurile picante, ceapa și mujdeiul de usturoi, mâncate aproape la fiecare masă, nu fac altceva decât să irite mucoasa stomacului.
Aceasta este una dintre probleme alimentare cu care se confruntă actuala generație de copii și adolescenți.
Dacă adaugi, la toate acestea, și un caracter care se consumă, se macină la interior, ai garantat o cantitate de acid destul de mare încât să-ți producă probleme serioase de sănătate.
De cele mai multe ori noi învățăm prin puterea exemplului, dar întâi este nevoie să acceptăm persoana care ne oferă exemplul ca o autoritate în domeniul respectiv sau ca un model în viață.
Pentru un copil, câteodată, idolul pe care-l admiră poate avea o putere de convingere mult mai mare decât orice profesor sau părinte.
Firmele de marketing folosesc vedete, cu termenul de influenceri, tocmai pentru că tinerii, dar nu numai , sunt dispuși să le urmeze sfaturile.
Pornind de la aceste concluzii și de la slabele rezultate pe care le-am avut în convingerea celor din jur de a-și schimba alimentația, i-am sugerat lui Alex să citească „Dieta câștigătoare”, o carte în care Novak Djokovic își explică drumul său în viață și mai ales cum alimentația i-a schimbat destinul.
Deși Alex practică fotbalul, nevoile sportivilor sunt, în mare, asemănătoare, iar efortul fizic și mental pe care-l face un tenismen, te determină să-l admiri, indiferent de sportul pe care-l susți tu.
La început lucrurile au mers mai încet, că nu este ușor să citești, când prioritățile tale sunt altele, dar schimbările au început să apară.
Djokovic și-a descoperit o intoleranță la gluten, dar chiar și pentru cei care nu au asemenea probleme concrete, glutenul este tot o sursă inflamatorie pentru corp, iar evitarea lui nu poate aduce decât beneficii.
Înțelegând asta, dar mai ales datorită problemelor digestive, Alex a acceptat să încerce o alimentație fără gluten, pentru a observa dacă apar anumite schimbări în starea sa de sănătate.
Am fost uimit de voința sa de schimbare și de adaptare la noul mod de alimentație. E chiar haios, acum, când îl vezi cum se uită pe toate ambalajele să vadă dacă conține gluten produsul respectiv.
Acum două zile a venit la mine și m-a rugat să-i prepar și lui un mic dejun asemănător cu cel consumat de Djokovic.
Mai jos vă prezint o variantă de mic dejun sănătos, fără gluten, pe care puteți s-o încercați în fiecare dimineață, cu mici modificări.
Există niște reguli de bază, pe care ar fi sănătos să le respectăm :
- Amestecul se lasă la hidratat minim 8-12 ore înainte de a fi consumat, deoarece doar așa cerealele, semințele și nucile devin mai ușor de digerat, în lipsa unei preparări termice.
- Cu cât sunt mai puține alimente, cu atât organismul muncește mai puțin în procesarea lor. Ideal ar fi câte una din fiecare categorie : cereale, semințe, nuci, fructe de pădure( de regulă se găsesc congelate pe tot parcusul anului), fructe deshidratate etc.
- Se pot adăuga și fructe proaspete : banane, mere, kiwi, dar doar înainte de consum. Același lucru este valabil și pentru pudra de roșcove, scorțișoara sau fulgii de porumb. Aceste produse dacă stau prea mult în lichid schimbă gustul și aspectul într-un mod nefavorabil consumului.
Mic dejun fără gluten:
Hrișcă (4-5 linguri) – considerată cea mai sănătoasă cereală, deși este o semicereală, în comparație cu fulgii de ovăz conține mai multe fibre,potasiu, vitamine, fiind și o proteină completă – conține cei 9 aminoacizi esențiali. Pentru micul dejun cea mai folosită cereală este ovăzul deoarece are gustul cel mai bun și este bine tolerat de majoritatea oamenilor. În teorie, ovăzul nu conține gluten, dar este procesat împreună cu celelalte cereale și de aceea nu poate fi considerat ca fiind 100% gluten free. Pentru cei care încep o dietă fără gluten, ovăzul nu este recomandat deoarece conține o proteină asemănătoare cu glutenul, avenin, care îi poate afecta pe cei diagnosticați cu boala celiacă.
Semințe de dovleac românești (cantitatea optimă de consum este de o sămânță per kg/corp) – studiile arată că este cea mai ușor de digerat și de asimilat proteină. Conține cea mai mare cantitate de zinc dintre semințe, cât și un aport bun de vitamina K, mangan, omega 3.
Semințe de susan (o lingură) – este cea mai bună sursă de calciu, pe lângă cantitățile generoase de magneziu, fibre, antioxidanți, complexul de vitamine B și omega 3. Susanul este recunoscut și pentru proprietățile sale antiinflamatoare. Există și varianta de susan negru care prezintă toți acești nutrienți în cantități mai mari.
Migdale grecești (recomandarea este de 10 migdale pe zi) – sunt unele dintre cele mai sănătoase alimente de pe pământ, cu mențiunea că cele care provin din California sunt pasteurizate și ar fi bine să fie evitate. Migdalele conțin un raport optim de magneziu și calciu, grăsimi sănătoase, fibre și proteine.
Zmeură japoneză (consumul optim este de 50 gr./zi fructe de pădure) Acestea provin din cultură proprie și conțin cantități mari de antioxidanți, vitamina C. Au un indice glicemic extrem de mic datorită conținutului redus de carbohidrați și zahăr).
Apă, lapte vegetal (migdale, orez, cocos etc) – 250ml. Se poate adăuga și puțin suc de portocale dacă vă place mai dulce.
Înainte de consumare se poate adăuga :
- o banană tăiată felii (kiwi, măr) – este considerat alimentul ideal pentru sportivi, conține cantități mari de potasiu,vitamina B6, magneziu,fibre,vitamina C, probiotice, antioxidanți.
- pudră de roșcove – în comparație cu cacaoa are mai mult calciu, fibre, mai puține grăsimi saturate și nu conține cafeină, iar gustul este asemănător.
- scorțișoară – antioxidanți, proprietăți antiinflamatoare, antibacteriene, antimicrobiene, ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge.
Pe lângă toate regulile menționate anterior este bine să ne aducem aminte că stresul este principalul pericol al sănătății noastre. De aceea mestecatul se face încet, fără grabă, fără privit în ecrane sau alte activități.
Masa se consumă în condiții de liniște și pace, într-o stare de bucurie și mulțumire.
Alimentele trebuie să ne fie medicament, nu sursă de suferință și boală, de aceea alegeți mereu produse care vă plac și pe care le mâncați cu drag.
Întotdeauna există alternative mai sănătoase și gustoase, dar necesită puțin efort din partea noastră.
Poftă bună !
