Marea Britanie va reuni 35 de țări în discuții la nivel ministerial despre măsuri pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, după tensiunile care au afectat grav traficul maritim și piețele energetice. Londra spune că obiectivul este restabilirea libertății de navigație și protejarea navelor și a marinarilor blocați în zonă.
Ce urmărește coaliția propusă
Premierul britanic a anunțat că ministrul de Externe, Yvette Cooper, va coordona aceste consultări pentru a analiza toate opțiunile diplomatice și politice viabile. Printre măsurile discutate se numără escortele militare, operațiunile de dragare a minelor și alte forme de protecție împotriva unor posibile atacuri din partea Iranului.
Inițiativa nu ar funcționa ca o misiune NATO, iar la ea ar urma să participe și state din afara alianței. Potrivit oficialilor citați de presa internațională, ideea este ca această structură să poată fi activată după un armistițiu în conflictul SUA-Israel cu Iranul, însă discuțiile au fost accelerate din cauza presiunilor exercitate de Donald Trump.
Presiune pe Europa și temeri economice
Președintele american a spus marți că țări precum Marea Britanie ar trebui să își procure singure petrolul dacă se confruntă cu lipsuri generate de criza din strâmtoare, criticând faptul că nu s-au implicat direct în războiul SUA-Israel împotriva Iranului. Teheranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trecea anterior aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial, ca reacție la atacurile SUA-Israel de la sfârșitul lunii februarie.
Blocajul a dus la creșteri ale prețurilor globale la energie și a alimentat îngrijorările privind o criză economică de durată. La început, mai multe state europene au respins cererea lui Trump de a trimite nave militare în zonă, de teamă să nu fie atrase într-un conflict mai amplu.
Londra spune că redeschiderea strâmtorii nu va fi simplă
Keir Starmer a afirmat că Marea Britanie „explorează fiecare cale diplomatică” pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. El a adăugat că, după reuniunea ministerială, vor fi convocați și planificatorii militari pentru a vedea cum pot fi mobilizate resursele disponibile.
O operațiune internațională ar putea fi însă dificilă și haotică, a avertizat premierul britanic, subliniind că o dezamorsare a conflictului nu garantează automat redeschiderea în siguranță a rutei maritime. Potrivit lui, problema nu este lipsa asigurărilor pentru transport, ci siguranța trecerii prin zonă.
Dificultăți în formarea unei forțe navale comune
Oficiali implicați în discuții au spus că una dintre probleme este diferența dintre resursele pe care fiecare țară le poate pune la dispoziție. Unele state ar fi dispuse să trimită dragamine, dar nu și fregate pentru protecție, ceea ce complică alcătuirea unei coaliții navale coerente.
Un purtător de cuvânt al ministrului belgian de Externe a comparat inițiativa cu coaliția de voință pentru Ucraina, formată pentru a proteja un eventual armistițiu în războiul Rusiei împotriva Kievului. Belgia nu este printre cele 35 de țări care au aderat oficial la inițiativa condusă de Marea Britanie, dar spune că ar putea participa dacă va exista un armistițiu, în funcție de evoluția deciziilor luate la Washington.
Reprezentantul belgian a spus că, în acest moment, următoarea etapă nu este clară, iar planurile depind de decizia președintelui Donald Trump și de modul în care va evolua situația din regiune.
