România începe anul cu semnale economice îngrijorătoare, după ce consumul a stagnat, iar încrederea populației a ajuns la un nivel foarte redus. Indicatorii arată o deteriorare vizibilă a climatului economic, inclusiv sub nivelurile înregistrate în perioada lockdown-ului din pandemie.
Consum slab și încredere în scădere
Datele recente arată că încrederea consumatorilor a coborât sub pragul din timpul restricțiilor sanitare, un semnal care reflectă prudența tot mai mare a populației. În lipsa unei reveniri clare a cererii interne, economia rămâne vulnerabilă la presiuni suplimentare.
Stagnarea consumului afectează direct dinamica generală a economiei, într-un moment în care gospodăriile resimt deja incertitudinea legată de prețuri, venituri și evoluția pieței muncii.
Creștere economică tot mai slabă
Ritmul de avans al economiei încetinește pentru al treilea an la rând. Pentru 2024, creșterea este estimată la doar 0,9%, iar pentru 2025 la 0,7%, niveluri care confirmă pierderea de viteză a activității economice.
Perspectivele pentru 2026 sunt și mai fragile, cu o posibilă contracție de 0,3%. O astfel de evoluție ar indica intrarea economiei într-o zonă și mai sensibilă, cu efecte în lanț asupra investițiilor și consumului.
Presiunea corecției fiscale
Reducerea deficitului bugetar, ajuns la 9,3% din PIB, va cere măsuri de corecție care pot avea impact asupra veniturilor populației. În acest context, ajustările fiscale riscă să tempereze și mai mult cererea internă.
Economia poate rămâne în teritoriu negativ dacă măsurile de echilibrare a bugetului vor fi aplicate într-un mediu deja fragil. O asemenea evoluție influențează atât nivelul datoriei publice, cât și percepția investitorilor asupra stabilității economice.
În lipsa unei reveniri consistente, începutul de an confirmă un tablou dificil, în care prudența consumatorilor și presiunea asupra finanțelor publice merg în aceeași direcție.
