Curtea de Apel București a refuzat cererea procurorilor de a o aresta pe Laura Crișan și pe presupusii ei complici, stabilind că anchetatorii au „cel mult indicii, nu probe” după trei ani de investigații. Femeia este suspectată că ar fi orchestrat atacul cu bombă în urma căruia tatăl ei, un cunoscut om de afaceri din Arad, a decedat.
„Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită”, explică judecătorii în motivarea deciziei de a respinge arestarea Laurei Crișan și a celor doi suspecți.
Magistratul reiterează că în dosar s-au desfășurat măsuri de supraveghere tehnică, cum ar fi filajul și interceptarea comunicațiilor, precum și investigații financiare timp de trei ani. Totuși, „cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie (..) simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă”.
Judecătorul subliniază că „faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate”.
În plus, acesta clarifică faptul că nu se pot impune măsuri preventive bazate „pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei”.
Un Martor Cheie
Motivarea include și declarația unuia dintre suspecți, Florin Alexandru Lind:
„Din declaraţia acestui suspect, în limitele în care a putut fi analizată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi având în vedere cadrul procesual, rezultă că acesta relatează mai multe informaţii şi ipoteze care nu au fost menţionate de Parchet în referat şi care nu au fost verificate în cadrul anchetei penale, urmând probabil ca aceste aspecte să facă obiectul investigaţiei penale, pentru a se putea verifica credibilitatea declaraţiilor suspectului cu privire la aceste chestiuni”.
Conform procurorilor, acesta ar fi fost responsabil de obținerea dispozitivului utilizat în atac, afirmând că a fost contactat de ceilalți doi suspecți, Sebastian Ilie Bulbu și Adrian Bogdan Horodincă, care au fost și ei lăsați în libertate.
Detalii despre Acțiunile Lor
Lind le-a comunicat procurorilor că substanțele explozive folosite în atac ar fi fost testate anterior în periferia Aradului. „Astfel, inculpata Bîlcea Laura Oana, imediat după ce a obţinut certificatul de moştenitor, a retras din contul bancar aparţinând defunctului aproximativ 100.000 euro, o sumă importantă în raport de veniturile pe care aceasta, împreună cu familia, le avea anterior. De asemenea, a pus în vânzare trei imobile, case şi teren, fiind specificată valoarea în euro şi în lei, sume la fel de importante. Ulterior, a pus în vânzare şi alte imobile care nu sunt încă valorificate”, se precizează în document.
Procurorii subliniază și comportamentul Laurei pe parcursul anchetei:
„În majoritatea covârşitoare a cazurilor în care o persoană din familie decedează, rudele acesteia nu sunt refractare şi doresc să se realizeze o anchetă concretă care să se finalizeze cu descoperirea făptuitorilor. În schimb, din actele dosarului, rezultă că inculpata a avut o atitudine refractară şi de nepăsare faţă de rezultatul anchetei”.
Această atitudine, reflectată în supravegherea ambientală și parțial expusă în referatul Parchetului, sugerează o indiferență față de anchetă și o posibilă exploatare a situației financiare cauzate de moartea tatălui său.
În cazul celor doi complici, procurorii au observat cheltuieli semnificative care nu se justifică prin veniturile anterioare.
„Dacă în prima parte a anului 2021 şi anterior aveau o situaţie materială precară sau la limita normalului, ulterior săvârşirii faptei, îşi renovează case, achiziţionează autoturisme pentru care au achitat anumite preţuri şi au un comportament ce denotă că au dobândit un statut social mai bun şi au cheltuit bani pe care anterior nu îi aveau şi pe care nici nu îi puteau justifica prin documente, cum ar fi contracte de muncă sau alte activităţi care pot fi remunerate”, afirmă procurorii.
„A mai detaliat şi telefonul pe care i l-au dat inculpații, telefon care l-a înlocuit pe cel pe care suspectul Lind îl folosise ulterior la prototipul de dispozitiv pe care l-a înmânat inculpaților. Învederează că cei doi inculpaţi, în special, aveau o relație mai apropiată cu Seba, adică cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care i-a furnizat telefonul Alcatel achiziţionat cu două zile înainte, aspect documentat prin probatoriu. A montat acel telefon la dispozitivul artizanal pe care l-a conceput pentru detonare şi practic, printr-un apel telefonic, dispozitivul se conecta, nefiind necesar ca un prezumtiv interlocutor să răspundă”.
Pe baza imaginilor și a înregistrărilor, este documentată prezența celor doi suspecți, Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, în zona unde fusese parcata mașina victimei, cu o seară înainte de atac. Aceasta sugerează că cei doi au plasat dispozitivul explozibil în automobilul lui Ioan Crișan. Lind a menționat că cei doi aveau și cunoștințe de mecanică, facilitând astfel plasarea dispozitivului în locul greu accesibil, respectiv în spatele scaunului șoferului.
Anchetatorii au descoperit că unul dintre suspecți și-ar fi rezervat bilete la autocar pentru a părăsi România la scurt timp după atac, iar altul ar fi efectuat schimbări de înfățișare.
„Chiar dacă în privinţa inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie nu s-a documentat că ar fi plecat, prin declaraţia suspectului Lind s-a atestat faptul că acesta s-a tuns, în sensul că şi-a schimbat radical înfăţişarea. Dacă anterior inculpatul avea o coadă de păr la care ţinea, conform declaraţiei suspectului, în ziua de luni subsecventă faptei a mers la acelaşi frizer, respectiv la numitul Lind şi s-a tuns, renunţând la această podoabă capilară, în opinia sa, chiar în contextul săvârşirii faptei, pentru a fi mai greu descoperit de autorităţi”, afirmă procurorii.
Fără Măsuri Preventive
Magistratul explică de ce nu s-au impus alte măsuri preventive: „Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că inclusiv pentru a se dispune luarea măsurii controlului judiciar (cea mai blândă dintre măsurile preventive) este necesară existenţa unei baze factuale, având în vedere că legea procesual penală, respectiv prevederile art. 211 C.proc.pen. fac referire la dispoziţiile art. 202 C.proc.pen. care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, condiţie care – aşa cum s-a arătat – nu este îndeplinită în cauză”.
Săptămâna trecută, la trei ani de la asasinat, procurorii au reținut-o pe Laura Crișan pentru omor calificat, suspectând-o că ar fi orchestrat atentatul în care milionarul Ioan Crișan a murit din motive financiare. Judecătorii au hotărât, însă, să o cerceteze în stare de libertate.
