Joi, guvernul a decis să mărească salariul minim brut de la 3.300 lei la 3.700 lei, măsură care se așteaptă să aducă beneficii angajaților.
Creșterea salariului minim pe economie ar trebui să aibă efecte benefice asupra angajaților
Conform ordonanței de urgență, salariul minim brut va crește la 3.700 lei, iar suma netaxată din salariul minim va urca de la 200 la 300 lei. Salariile minime din agricultură și construcții vor rămâne la 3.436 lei și, respectiv, 4.582 lei.
În prezent, aproximativ 760.000 de angajați primesc salariul minim, iar creșterea la 3.700 lei va afecta 1.871.266 de salariați.
Guvernul elaborează o nouă metodă de calcul pentru salariul minim, bazată pe inflația anuală, PIB, populația ocupată și câștigul salarial mediu brut.
Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță indică efectele pozitive ale creșterii propuse, inclusiv stimularea ocupării, creșterea puterii de cumpărare a angajaților și reducerea muncii la negru.
Majorarea salariului minim brut garantat are un impact asupra creșterii consumului și, implicit, asupra importului de bunuri de consum.
Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra angajării în sectoarele cu cerere de forță de muncă, făcând munca mai atractivă pentru diverse categorii de angajați (femei, tineri etc.).
Pe lângă cei 1.871.266 de salariați direct afectați, majorarea salariului minim brut influențează și alte drepturi și obligații, cum ar fi:
creșterea contribuției pentru persoanele cu handicap neîncadrate, deoarece acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78 alin.(3));
creșterea punctului de amendă, deoarece acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98).
„Măsura creșterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate, cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii, unde nivelul salariilor este mai mic față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă”, se precizează în documentul citat.
În ciuda așteptărilor guvernanților, analiștii, precum Mircea Coșea, atrag atenția asupra consecințelor negative.
Fiind o decizie adoptată în context electoral, fără nici o analiză sau pregătire, analiștii se așteaptă ca ea să atragă după sine o serie de consecințe și efecte negative, după cum a explicat profesorul Mircea Coșea – de la scumpiri, la inflație, faliment, șomaj, pierderea competitivității economiei românești, pe plan extern, scăderea interesului investitorilor străini. Toate acestea vor impacta puternic bugetul, în ciuda speranțelor guvernanților, care se așteaptă ca măsura să aducă venituri frumușele la buget.
