În contextul în care România dorește să își mențină angajamentele financiare față de Comisia Europeană, au fost anunțate o serie de măsuri stricte referitoare la cheltuielile de la sfârșitul anului. Astfel, evenimente precum târgurile sau concertele vor fi posibile doar în perioada sărbătorilor de iarnă – Crăciun și Revelion, și chiar și atunci cu un buget restrâns.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a arătat că aceste decizii nu sunt luate la întâmplare, ci vin în urma unei analize care indică faptul că, în lunile noiembrie și decembrie, cheltuielile de stat creșteau exponențial, atingând un nivel de 3-4 ori mai mare decât într-o lună normală.
Această situație conducea la un deficit bugetar semnificativ, punând în pericol acordul cu Bruxelles-ul și, implicit, accesul la fondurile europene.
În vederea prevenirii unor asemenea cheltuieli, s-a elaborat o ordonanță care stipulează clar pe ce nu pot fi direcționați banii publici în ultimele două luni ale anului. Astfel, instituțiile de stat nu mai au voie să achiziționeze mobilier nou, să efectueze diverse lucrări de reparații sau să cumpere cărți.
De asemenea, se interzice finanțarea studiilor, cercetărilor și consultanțelor și, nu în ultimul rând, organizarea de festivaluri și concerte. Singurele evenimente care primesc undă verde sunt cele de la finalul anului, cu condiția ca cheltuielile să nu depășească media lunară a primelor nouă luni.
Marcel Boloș a subliniat importanța respectării acestor reguli, făcând referire la anii precedenți, când doar în luna decembrie se înregistrau cheltuieli echivalente cu cele din trei sau patru luni normale, adică în jur de 4,5 miliarde de lei. Ministrul a menționat:
Trebuie să avem grijă de deficitul bugetar. Vrem să rămânem în granițele stabilite cu Comisia Europeană și să nu punem în pericol finanțările europene. Imaginea României cu 5.000 de șantiere nefinanțate nu este una pe care ne-o dorim.
Un alt punct menționat în ordonanța pregătită de minister este legat de investițiile care nu sunt susținute de fonduri europene. Acestea vor fi amânate până în anul următor. De asemenea, cei care au obținut în instanță diverse drepturi salariale vor trebui să aștepte pentru a le primi.
Guvernul are ca obiectiv principal să se încadreze într-un deficit bugetar de 5,5-5,7% din PIB, aceasta fiind limita care ar putea fi validată de Comisia Europeană. Prin aceste restricții și alături de un set de măsuri fiscale adresate mediului privat, autoritățile speră să asigure continuarea finanțărilor europene și să nu întâmpine probleme din cauza unui deficit exagerat.
Este vitală respectarea acestei limite, mai ales în contextul în care România își propune să acceseze miliarde de euro prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență. Deficitul bugetar este estimat la 5,5%, echivalent cu 87,5 miliarde lei.
