Viorel Pașca, cunoscut pentru administrarea unor cămine neautorizate din Bihor, este anchetat în legătură cu posibile fapte de exploatare a persoanelor vulnerabile. În același dosar, Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă, iar Pașca și membrii familiei sale au rămas sub control judiciar.
Ce au reținut anchetatorii și cum s-a ajuns în fața judecătorilor
Dosarul vizează funcționarea unor azile fără autorizațiile necesare, dar și modul în care erau gestionate veniturile beneficiarilor. Potrivit acuzațiilor, persoanele internate își primeau pensiile și indemnizațiile, însă condițiile de trai din aceste centre erau considerate sub standardele minime.
Judecătorii au avut în vedere și situația concretă a beneficiarilor, inclusiv lipsa unor alternative imediate de îngrijire. În acest context, instanța a respins măsura arestării preventive, apreciind că problema trebuie analizată și prin raportare la opțiunile disponibile pentru persoanele aflate în nevoie.
Apărarea lui Pașca: lipsa autorizațiilor, dar și lipsa alternativelor
În fața judecătorilor, Viorel Pașca a recunoscut că azilele nu aveau autorizațiile cerute de lege, însă a susținut că intenția sa a fost una bună. A afirmat că, în lipsa acestor servicii, mulți dintre beneficiari ar fi rămas fără adăpost și fără posibilitatea de a fi îngrijiți.
Potrivit apărării sale, nu exista o soluție rapidă care să-i preia pe cei aflați în centrele administrate de el, iar închiderea lor imediată ar fi putut lăsa aceste persoane pe stradă. În același timp, activitatea lui Pașca s-a oprit după intervenția organelor judiciare și după verificările dispuse în dosar.
Ce servicii primeau beneficiarii
Deși erau neautorizate, azilele ar fi oferit totuși un minim de sprijin pentru cei cazați acolo. Beneficiarii aveau acces la hrană, îmbrăcăminte și servicii medicale, elemente invocate în favoarea ideii că nu ar fi fost vorba despre abandon sau lipsă totală de îngrijire.
Judecătorul a notat și rolul instituțiilor publice, în condițiile în care unele persoane erau aduse în aceste centre de structuri medicale sau sociale. Instanța a considerat relevant că autoritățile nu au oferit întotdeauna soluții alternative imediate pentru aceste cazuri.
Discuțiile despre măsura arestării și reacția publică
În analiza măsurii preventive, instanța a avut în vedere și faptul că trebuie cântărite alternativele neprivative de libertate, nu doar varianta arestării. În același timp, dosarul ridică întrebări legate de modul în care pot fi tratate situațiile în care o activitate socială funcționează în afara cadrului legal, dar este susținută de comunitate.
Potrivit datelor din dosar, activitatea lui Pașca a beneficiat de susținere publică semnificativă, iar acuzațiile de trafic de persoane nu sunt prezentate ca fiind individualizate distinct pentru fiecare beneficiar în parte. Cazul rămâne însă deschis, pe fondul acuzațiilor privind administrarea unor servicii destinate unor persoane aflate în situații de mare vulnerabilitate.
