Ilie Bolojan se confruntă cu o perioadă politică dificilă, pe fondul unei moțiuni de cenzură care îi amenință poziția și al unei coaliții guvernamentale tot mai fragilizate. În același timp, protestele s-au înmulțit, iar nemulțumirea publică a crescut odată cu măsurile economice adoptate.
Deficitul bugetar, ținta principală a reformelor
Una dintre promisiunile centrale ale premierului a fost reducerea deficitului bugetar, însă rezultatele nu au confirmat așteptările. Deși s-a mizat pe o serie de măsuri de austeritate, veniturile fiscale din taxe au crescut cu doar 0,2% din PIB, un avans considerat insuficient în raport cu amploarea problemelor bugetare.
Ajustările fiscale nu au produs, cel puțin până acum, efectul scontat asupra echilibrului financiar al statului.
Taxe mai mari pentru populație și firme
În încercarea de a aduce mai mulți bani la buget, guvernul a recurs la o serie de majorări fiscale. TVA-ul standard a urcat de la 19% la 21%, iar accizele la carburanți, alcool și tutun au fost, la rândul lor, crescute. În plus, impozitele locale au ajuns să fie mai mari cu 50-100%, în funcție de categorie și de deciziile administrațiilor locale.
Aceste măsuri au adâncit presiunea asupra contribuabililor, în timp ce efectele pozitive asupra veniturilor statului rămân limitate.
Puterea de cumpărare, tot mai afectată
Creșterea taxelor și scumpirile din economie au lovit direct în puterea de cumpărare a românilor. Inflația a accelerat semnificativ, iar România a ajuns să se afle în fruntea clasamentului din Uniunea Europeană la acest capitol.
Impactul imediat se vede în costurile zilnice mai mari pentru alimente, transport și servicii, într-un context în care veniturile nu au ținut pasul cu prețurile.
Familiile cu venituri mici, printre cele mai expuse
Măsurile de sprijin social au fost înghețate, la fel ca salariul minim, ceea ce a lovit mai ales familiile cu resurse reduse. Pentru gospodăriile deja afectate de prețurile ridicate, efectul combinat al inflației și al blocării unor venituri a însemnat o deteriorare vizibilă a nivelului de trai.
În lipsa unei creșteri a veniturilor, multe familii au fost nevoite să reducă cheltuielile de bază sau să amâne plăți esențiale.
Consum mai slab și semnale de recesiune
Pe fondul scumpirilor și al incertitudinii economice, consumul s-a redus puternic, iar economia a intrat în recesiune tehnică. În paralel, au fost semnalate o creștere a inflației și o deteriorare a pieței muncii, inclusiv printr-un șomaj mai ridicat.
Slăbirea consumului afectează în lanț activitatea companiilor, încasările la buget și perspectiva de creștere economică pentru lunile următoare.
Problemele legate de PNRR și efectele bugetare
Un alt punct sensibil îl reprezintă PNRR, din care România ar fi pierdut 7 miliarde de euro. În acest context, premierul este acuzat că ar fi folosit o „scamatorie contabilă” pentru a reduce aparent deficitul bugetar, fără ca situația reală a finanțelor publice să se îmbunătățească în mod substanțial.
În paralel, veniturile din taxe nu au crescut suficient, iar costurile suportate de populație continuă să urce, alimentând percepția unei economii aflate într-o deteriorare constantă.
Pe măsură ce presiunea politică și socială crește, bilanțul guvernării rămâne marcat de promisiuni greu de îndeplinit și de efecte economice resimțite tot mai puternic în viața de zi cu zi.
