Numirile făcute pentru conducerea principalelor parchete au stârnit reacții puternice și au deschis o discuție mai largă despre costul politic pe care l-ar putea plăti Nicușor Dan. Decizia sa de a merge, în mare parte, pe propunerile ministrului Justiției a fost primită cu nemulțumire de o parte dintre susținători, iar acest lucru este văzut de unii comentatori drept o pierdere de direcție față de nucleul dur al electoratului.
Nemulțumiri după anunțul numirilor
Nicușor Dan a confirmat desemnările pentru conducerea marilor parchete, acceptând toate propunerile venite de la ministrul Justiției, cu excepția uneia, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici. În spațiul public, decizia a fost citită de unii alegători ca un semn de compromis greu de digerat, mai ales pentru cei care își doreau o abordare mai fermă în zona justiției.
Reacția critică nu vine doar din zona politică. Analistul Ion M. Ioniță a remarcat că pierderea sprijinului din partea nucleului dur de susținători reprezintă o contraperformanță importantă pentru orice politician, cu atât mai mult pentru unul care a construit în timp o imagine de om atent la integritate și la așteptările publicului său.
De ce contează atât de mult electoratul fidel
În politica mare, baza constantă de susținători este considerată esențială, pentru că ea rămâne de regulă alături de un lider și în momentele dificile. Tocmai de aceea, orice semn de distanțare față de acest segment este privit ca o problemă serioasă, nu doar ca o reacție de moment.
Pentru Nicușor Dan, miza este una de durată. Dacă o parte dintre susținătorii săi se simt abandonați sau dezamăgiți, acest lucru poate cântări nu doar în prezent, ci și în perspectiva unui nou mandat. În astfel de situații, recuperarea încrederii este adesea mai grea decât obținerea ei.
Lista numirilor asumate
Decizia privind marile parchete îi implică direct pe următorii magistrați: Cristina Chiriac la Parchetul General, Marius Voineag ca procuror adjunct, Ioan-Viorel Cerbu la DNA, Marinela Mincă și Marius-Ionel Ștefan ca procurori-șefi adjuncți ai DNA, Codrin-Horațiu Miron la DIICOT și Alex-Florin Florența în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Prin asumarea acestor numiri, Nicușor Dan își leagă imaginea de rezultatele viitoare ale acestor instituții. Dacă performanța justiției va fi contestată sau dacă vor apărea scandaluri, responsabilitatea politică ar putea fi asociată și cu această decizie, ceea ce amplifică riscul pentru capitalul său electoral.
Următoarea miză: serviciile de informații
Discuția nu se oprește însă la parchete. În perioada următoare, urmează și procesul de numire a conducerii serviciilor de informații, un subiect care promite noi tensiuni și noi reacții din partea PSD. Pentru președinte, fiecare astfel de decizie poate adăuga presiune asupra imaginii sale publice.
Pe termen lung, costul politic al acestor numiri ar putea fi mai mare decât pare acum. Dacă alegerile privind justiția și serviciile de informații nu vor confirma așteptările celor care l-au susținut, Nicușor Dan riscă să intre într-o zonă de uzură politică exact în relația cu publicul care l-a sprijinit cel mai consecvent.
