Proiectul hidrocentralei de la Răstolița a ajuns din nou în centrul unei dispute, după ce finalizarea sa a fost blocată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma acțiunilor depuse de Bankwatch și Comunitatea Declic. Cu o putere instalată de 35 MW și un stadiu de execuție de 98%, investiția rămâne în continuare neterminată.
Un proiect aproape gata, dar încă în impas
Deputatul AUR Valeriu Munteanu afirmă că oprirea lucrărilor la Răstolița înseamnă amânarea unui proiect aflat aproape de final, deși statul a investit deja peste 200 de milioane de euro. Blocajul juridic prelungește o situație care trenează de ani de zile.
Întârzierile au avut un cost ridicat, atât financiar, cât și energetic. Munteanu susține că România a pierdut sute de milioane de euro din cauza amânării finalizării și a importurilor de energie cumpărate la prețuri mari.
Critici la adresa deciziilor politice
Deputatul leagă această situație de USR, precum și de ministra Diana Buzoianu, acuzându-i că contribuie la slăbirea independenței energetice a României. Oprirea proiectelor hidroenergetice afectează direct stabilitatea sistemului și menține presiunea asupra prețurilor.
Efectul resimțit de consumatori este, conform perspectivei lui Munteanu, creșterea facturilor. Energia s-a scumpit cu aproape 59% în ultimul an, iar lipsa unor noi capacități de producție complică echilibrul pieței.
Temeri privind siguranța energetică
În acest context, Munteanu discută despre riscul ca România să ajungă într-o criză energetică, în cazul în care proiectele hidroenergetice rămân blocate sau sunt abandonate. Țara are nevoie de investiții funcționale, nu de noi întârzieri în proiecte deja avansate.
O comparație cu alte state europene subliniază că Germania continuă să mențină centralele pe cărbune în funcțiune. În lipsa unor soluții interne solide, România rămâne expusă atât la importuri costisitoare, cât și la instabilitate în alimentarea cu energie.
