Comisia Europeană a anunțat recent o inițiativă majoră, constând în alocarea unei sume impresionante de aproximativ 690 de milioane de euro unui grup select de țări membre ale Uniunii Europene, printre care se numără Cehia, Finlanda, Franța, Lituania, Polonia, Portugalia și România.
Scopul acestei investiții generoase este de a sprijini aceste națiuni în dezvoltarea și consolidarea rezervelor strategice de resurse medicale și chimice, biologice, radiologice și nucleare, cunoscute sub acronimul CBRN.
Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu, care implică stocurile medicale rescEU din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
Aceste rezerve sunt finanțate prin intermediul Autorității pentru pregătirea și intervenția în situații de urgență în domeniul sănătății (HERA), un organism dedicat gestionării eficiente a crizelor sanitare la nivel continental. Prin această nouă finanțare, numărul țărilor implicate în programul rescEU se extinde la 16, cu un total de 21 de depozite de rezerve medicale sau CBRN, strategic distribuite pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Rezervele strategice în discuție includ o gamă variată de produse esențiale, de la medicamente pentru terapie intensivă, antibiotice, vaccinuri și antidoturi, până la dispozitive medicale și echipamente de protecție personală.
Acestea sunt concepute să ofere un răspuns rapid și eficient în cazul unor evenimente chimice, biologice, radiologice sau nucleare. Subvențiile acordate statelor membre au rolul de a îmbunătăți semnificativ atât calitatea, cât și cantitatea acestor rezerve, pentru a face față diverselor situații de criză, asigurând în același timp o gestionare durabilă a acestor stocuri pe termen lung.
Este important de menționat că această finanțare nu reprezintă un debut, ci mai degrabă o continuare a eforturilor anterioare.
Ea se bazează pe experiența acumulată și pe rezervele existente deja înființate în Croația, Franța, Polonia și Finlanda. Începând cu anul 2020, când au fost fondate, rezervele strategice rescEU au fost mobilizate în numeroase ocazii, demonstrând eficacitatea lor ca instrument esențial de răspuns în timpul unor crize majore, precum pandemia COVID-19, conflictul din Ucraina sau cutremurele devastatoare din Turcia.
Un alt aspect important al acestui demers este rolul Autorității pentru pregătirea și răspunsul în caz de urgență în domeniul sănătății (HERA).
Acest organism a fost creat cu scopul de a consolida capacitatea Europei de a preveni, detecta și reacționa rapid la urgențele transfrontaliere în domeniul sănătății, fie că acestea sunt cauzate de factori naturali sau antropici. HERA își îndeplinește misiunea prin finanțarea dezvoltării, fabricării, achiziționării și desfășurării de contramăsuri medicale esențiale și echipamente.
Recent, Comisia Europeană, în colaborare cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), a publicat o listă cuprinzătoare de medicamente esențiale.
Această listă nu sugerează o iminentă penurie a medicamentelor incluse, ci mai degrabă subliniază importanța lor critică în evitarea unor posibile deficiențe. Documentul enumeră o varietate de medicamente uzuale, inclusiv analgezice, antibiotice, insulină și diverse vaccinuri. Acestea sunt clasificate după organul sau sistemul asupra căruia acționează și modul în care efectuează această acțiune, un sistem de clasificare utilizat și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Evaluarea medicamentelor critice se bazează pe relevanța lor pentru sănătatea publică, fiind considerate esențiale acele medicamente cu indicații terapeutice pentru boli grave și cu un potențial impact negativ semnificativ asupra sănătății pacientului în cazul în care acestea lipsesc. În anul 2024, se preconizează elaborarea unei abordări strategice comune privind constituirea de stocuri de medicamente pentru a preveni orice penurie viitoare.