Curtea Constituțională urmează să tranșeze miercuri un conflict instituțional care îi pune față în față pe Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. Miza disputei este ordonanța prin care România a reglementat Programul SAFE, mecanismul prin care statul s-a împrumutat pentru înzestrare militară.
Sesizarea depusă de liderul PSD
Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 38/2026. Se susține că actul a fost adoptat după ce Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură, ceea ce ar fi depășit limitele constituționale ale unui guvern aflat în regim de administrare curentă.
Argumentul central invocat în sesizare este că un guvern căruia i-a fost retrasă încrederea nu mai poate emite acte normative cu forță de lege primară. În viziunea lui Grindeanu, executivul ar fi putut să se ocupe doar de treburile curente, nu de măsuri cu efect legislativ amplu.
Ce reproșează PSD Guvernului
În documentul trimis Curții, președintele Camerei Deputaților afirmă că ordonanța a fost nu doar adoptată, ci și transmisă spre publicare după retragerea încrederii Parlamentului, deși Guvernul nu mai avea, în opinia sa, competența de a legifera prin ordonanță de urgență.
Se mai susține că prin acest act au fost reglementate și domenii care se aflau deja în dezbatere parlamentară, fie în comisiile celor două Camere, fie pe agenda plenului. În acest sens, se acuză Executivul că s-ar fi poziționat ca o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Potrivit sesizării, o astfel de intervenție ar fi afectat nu doar rolul Parlamentului, ci și obligația de loialitate constituțională pe care Guvernul trebuie să o respecte față de unica autoritate legiuitoare a țării.
Miza: efectele ordonanței și rolul Parlamentului
Grindeanu cere Curții să arate și ce conduită trebuie urmată de instituțiile implicate pentru ca ordinea constituțională să fie restabilită. Se consideră că adoptarea și publicarea ordonanței au reprezentat un abuz de drept public, prin care Guvernul demis ar fi continuat să exercite prerogative de legiferare deși nu mai avea mandatul democratic necesar.
În cererea adresată CCR se arată că publicarea actului în Monitorul Oficial a produs efecte imediate pe întreg teritoriul României, golind de conținut dezbaterile parlamentare aflate deja în curs. Totodată, continuarea procedurilor legislative ar deveni, în lipsa unei intervenții a Curții, lipsită de finalitate practică, pentru că Parlamentul ar ajunge să dezbată materii deja reglementate de un guvern demis.
Sesizarea insistă și asupra riscului de incertitudine normativă și insecuritate juridică, în condițiile în care două autorități ar ajunge să reglementeze aceleași domenii în paralel.
Ce trebuie să stabilească judecătorii constituționali
În fața CCR, Sorin Grindeanu solicită constatarea existenței conflictului dintre Parlament și Guvern, dar și stabilirea clară a limitelor în care un executiv demis poate acționa până la formarea unui nou Guvern.
Mai exact, se cere ca instanța constituțională să confirme că Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a fost adoptată cu depășirea competențelor unui Guvern aflat în administrare curentă și că Parlamentul trebuie să-și poată continua procedurile legislative fără a fi blocat de efectele unui act normativ considerat neconstituțional.
Decizia CCR este urmărită îndeaproape, pentru că poate clarifica nu doar disputa dintre cei doi lideri politici, ci și limitele în care un Executiv demis mai poate interveni în chestiuni cu impact legislativ major.
