Liderul austriac, Cancelarul Karl Nehammer, a menționat clar, într-o discuție cu premierul bulgar, că nu se poate lua în considerare o extindere a spațiului Schengen în prezent. Aceasta vine în contextul în care experții în domeniu trag un semnal de alarmă referitor la creșterea euroscepticismului.
Înainte de aceasta, România a fost martoră la declarații ferm transmise de oficialul austriac, Gerhard Karner, atât în capitala României, cât și la Viena.
Cu claritate, el le-a informat pe Lucian Bode și Cătălin Predoiu că Austria nu este pregătită să accepte extinderea spațiului Schengen pentru România, fără a oferi detalii legate de un calendar pentru acest lucru. În urma acestei declarații, Bulgaria a primit un mesaj similar. Nehammer, în prezența premierului bulgar Nikolai Denkov, a declarat:
Trebuie să remediem problemele din sistemul Schengen. Fără rezolvarea lor, nu putem discuta despre extinderea acestuia.
Karl Nehammer
Nikolai Denkov, premierul bulgar, a răspuns prompt, sugerând că decizia Cancelarului Nehammer este influențată de presiunile politice interne, făcând referire la riscul ca partidul său să piardă voturi în favoarea extremei drepte austriece.
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a adus o notă optimistă, menționând că, în urma unei discuții la nivelul Consiliului JAI, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, cu excepția Austriei, ar susține extinderea spațiului Schengen. În aceeași ordine de idei, chiar Austria a lăsat să se înțeleagă că principalul impediment în calea extinderii este nevoia de reformă a sistemului Schengen.
Cu toate acestea, nu doar Austria pare să aibă rezerve. Olanda, săptămâna trecută, a solicitat prin intermediul Parlamentului o evaluare suplimentară a situației statului de drept în România și Bulgaria, cu un accent deosebit pe reformele necesare în justiție din partea Bulgariei.
Un studiu intitulat „Minimizarea euroscepticismului în mass-media: aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, semnat de academicieni ca Romina Surugiu, Adriana Ștefănel și Antonio Momoc, subliniază faptul că deciziile legate de Schengen au amplificat sentimentele eurosceptice ale unor figuri populiste.
Cu toate acestea, majoritatea politicienilor au ales să adopte o abordare echilibrată, exprimând speranța unei decizii favorabile în viitor. Un punct important de luat în considerare este că euroscepticismul ar putea crește în rândul românilor și bulgarilor dacă acceptarea în spațiul Schengen continuă să fie amânată. Aceasta ar putea conduce la o renaștere a identității naționale și a valorilor tradiționale, favorizând sentimentele naționaliste.
În ceea ce privește reacția publicului, în Bulgaria a prevalat sentimentul că ambele țări sunt percepute ca fiind „de mâna a doua” în comparație cu alte state membre ale UE. În România, opinia publică s-a concentrat mai mult pe critici la adresa Austriei, cu unele voci sugestive ale unui boicot al produselor austriece.
