Autoritățile de la București iau în calcul invocarea articolului 4 din Tratatul NATO după incidentul în care a fost implicată o dronă rusească. Demersul ar deschide consultări oficiale între aliați, într-un moment în care tensiunile de pe flancul estic al Alianței rămân ridicate.
Ce înseamnă articolul 4 din Tratatul NATO
Articolul 4 se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. În acest caz, aliații se reunesc pentru consultări și pentru o evaluare comună a riscurilor.
Acest mecanism nu declanșează automat o reacție militară. Este folosit, în principal, pentru a aduce rapid la aceeași masă statele membre și pentru a stabili ce măsuri pot fi luate în funcție de gravitatea situației.
De câte ori a mai fost folosit în ultimii ani
De la începutul războiului din Ucraina, articolul 4 a fost invocat de trei ori de state aflate pe flancul estic al NATO. În fiecare caz, motivul a fost legat de riscurile generate de acțiunile Rusiei în regiune.
Prima invocare colectivă a avut loc pe 24 februarie 2022, când România, Polonia, Bulgaria și alte state au cerut consultări în contextul amenințării directe create de ofensiva rusă împotriva Ucrainei. Acesta a fost un moment considerat istoric, prin amploarea reacției comune.
Ce a urmat în celelalte două cazuri
Pe 10 septembrie 2025, Polonia a apelat la articolul 4 după o incursiune a unor drone rusești. Decizia a venit pe fondul temerilor legate de extinderea incidentelor aeriene în apropierea frontierei alianței.
Nouă zile mai târziu, Estonia a recurs la același mecanism, după intrarea neautorizată a unor avioane rusești în spațiul său aerian. Și în acest caz, consultările au avut rolul de a evalua rapid situația de securitate și opțiunile disponibile.
Ce măsuri concrete au fost luate după consultări
În urma acestor evoluții, NATO a trecut la consolidarea apărării pe flancul estic prin Operațiunea Eastern Sentry, menită să întărească securizarea frontierelor aeriene. Au fost activate și scuturi aeriene, alături de dislocări de tehnică militară în zone considerate vulnerabile.
Totodată, aliații au lucrat la „Zidul European de Drone” și la rețeaua „Eastern Flank Watch”, proiecte concepute pentru o supraveghere mai bună și o reacție mai rapidă. În paralel, a fost ajustată și structura de comandă militară, pentru a permite un răspuns mai eficient la incidente similare.
În acest context, decizia pe care o va lua Bucureștiul ar putea conta nu doar pentru România, ci și pentru modul în care NATO își calibrează reacția la provocările tot mai dese din regiune.
