Aspirina, unul dintre cele mai folosite medicamente din lume, este analizată tot mai atent pentru un posibil rol în reducerea riscului de cancer și metastaze. În unele țări, ghidurile medicale încep deja să fie ajustate, pe măsură ce apar noi date despre efectele sale dincolo de utilizarea clasică împotriva durerii și inflamației.
De la protecția cardiovasculară la prevenția cancerului
Interesul pentru aspirină a crescut după ce mai multe studii au arătat că medicamentul ar putea influența nu doar bolile de inimă, ci și evoluția unor forme de cancer. Un exemplu este cazul lui Nick James, purtător al genei defecte asociate cu sindromul Lynch, care ia aspirină zilnic. În cazul persoanelor cu acest risc genetic, rezultatele cercetărilor indică o scădere a probabilității de cancer intestinal.
Această posibilă utilizare a atras atenția tocmai pentru că este vorba despre un medicament vechi, accesibil și deja bine cunoscut de medici și pacienți.
Un remediu cu rădăcini foarte vechi
Aspirina are o istorie impresionantă, legată de substanțele extrase din salcie, folosite încă de acum aproximativ 4.000 de ani. De-a lungul timpului, ea a devenit un tratament standard pentru durere, febră și inflamație, iar mai târziu s-a demonstrat că are efecte utile și în prevenția unor boli cardiovasculare.
Faptul că un medicament atât de vechi continuă să ofere noi piste de cercetare a alimentat interesul comunității medicale pentru potențialul său oncologic.
Primele semne că ar putea influența cancerul
Una dintre primele indicii a apărut încă din 1972, când un studiu pe șoareci a arătat că aspirina ar putea reduce metastazarea cancerului. Ulterior, cercetătorul Peter Rothwell a revenit asupra datelor și a confirmat că există efecte reale care merită luate în seamă.
Problema principală a rămas însă demonstrarea clară a beneficiului la oameni, în condițiile în care cancerul se dezvoltă în timp, iar un studiu controlat, randomizat, desfășurat pe termen foarte lung, este dificil de realizat.
De ce dovezile sunt greu de obținut
În cercetarea medicală, efectul aspirinei asupra cancerului este dificil de măsurat cu precizie, deoarece ar fi nevoie de studii ample, care să urmărească oameni timp de mulți ani. În plus, nu toate grupele de pacienți au același risc, astfel că cercetătorii s-au concentrat mai ales pe persoane cu diagnostic de cancer sau cu predispoziție genetică.
Această abordare a făcut ca rezultatele să fie mai clare în anumite categorii, dar și mai greu de generalizat pentru populația largă.
Doze, rezultate și întrebări noi
Un studiu realizat de John Burn a arătat că o doză de 600 mg de aspirină poate reduce riscul de cancer colorectal. Datele mai recente sugerează însă că ar putea fi eficientă și o doză mai mică, ceea ce ar conta mult în practica medicală, mai ales când se discută despre siguranță și tolerabilitate.
Doza optimă rămâne una dintre cele mai importante întrebări, deoarece beneficiul trebuie cântărit cu atenție în raport cu riscurile posibile.
Cum ar putea acționa în organism
Un posibil mecanism al aspirinei este blocarea unor enzime implicate în creșterea celulelor canceroase. În paralel, cercetările arată că medicamentul ar putea influența și sistemul imunitar, prin activarea celulelor T, care au rol în identificarea și combaterea celulelor anormale.
Această dublă acțiune explică de ce aspirina continuă să fie studiată intens, deși mecanismele sale nu sunt încă pe deplin lămurite.
Un posibil impact asupra sănătății publice
Dacă aceste efecte se confirmă pe scară largă, aspirina ar putea avea un rol important în reducerea mortalității prin cancer. Totuși, specialiștii subliniază că administrarea nu poate fi recomandată tuturor, din cauza efectelor adverse, mai ales riscul de sângerare.
De aceea, utilizarea ei în prevenția cancerului ar trebui să rămână limitată la anumite grupuri de pacienți, în funcție de profilul de risc și de recomandarea medicului.
