Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie șocantă și profund controversată: anularea turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Această hotărâre, luată într-un mod care sfidează fundamentele democratice ale statului, a generat un val de indignare atât în rândul cetățenilor, cât și al experților juridici și observatorilor internaționali. Decizia a fost percepută ca o încălcare gravă a dreptului democratic, având toate caracteristicile unei lovituri de stat instituționale.
O decizie lipsită de fundament legal
CCR a justificat anularea turului I invocând „nereguli masive și suspiciuni de fraudă electorală.” Totuși, analiza documentelor și declarațiilor publice disponibile arată că aceste afirmații nu sunt susținute de nicio probă concretă. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și observatorii internaționali, inclusiv cei din partea OSCE, au raportat că scrutinul s-a desfășurat în condiții legale și transparente. Niciun incident major sau dovadă de fraudă sistematică nu a fost prezentat oficial.
În loc să ofere dovezi clare, CCR s-a bazat pe speculații și pe presiuni politice obscure. Mai grav, decizia a fost luată cu o majoritate fragilă, într-un context în care independența judecătorilor constituționali este pusă serios sub semnul întrebării.
Un atac direct asupra democrației
Acțiunea CCR reprezintă un precedent periculos pentru România. Este pentru prima dată în istoria post-decembristă când un tur de scrutin prezidențial este anulat, fără probe clare și într-un mod care dă naștere unor suspiciuni legitime privind manipularea politică. Această decizie nu doar că subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, dar creează și o instabilitate politică majoră.
Să anulezi votul a milioane de cetățeni fără dovezi este echivalent cu ignorarea voinței populare. Democrația, pilonul pe care se bazează statul modern, a fost încălcată flagrant. Fără un vot liber și corect, legitimitatea instituțiilor statului devine nulă.
