Peste 20 de țări, printre care și România, au solicitat, în cadrul unei conferințe ONU privind schimbările climatice, intensificarea eforturilor globale pentru triplarea capacității de producție a energiei nucleare până în 2050.
Acest demers este văzut ca un mijloc esențial pentru atingerea obiectivului de emisii nete zero. Printre națiunile susținătoare ale acestui plan se numără Coreea de Sud, Statele Unite, Ghana și multe alte țări, care consideră energia nucleară un element vital în realizarea neutralității carbonului.
Utilizarea energiei nucleare ca o alternativă mai curată față de combustibilii fosili este un subiect de controversă, mai ales în Japonia, țara afectată de criza nucleară de la Fukushima din 2011.
Grupurile ecologiste exprimă preocupări legate de siguranța utilizării acestei forme de energie și de gestionarea deșeurilor nucleare. John Kerry, emisarul pentru climă al președintelui american Joe Biden, a subliniat la conferința COP28 de la Dubai că energia nucleară nu este văzută ca o soluție absolută sau radicală față de alte surse de energie, dar este necesară pentru atingerea obiectivelor de zero net în 2050, conform dovezilor științifice.
Scopul propus este de a tripla capacitatea de energie nucleară la nivel global până în 2050, comparativ cu nivelurile din 2020. Printre țările care au semnat această declarație se numără Marea Britanie, Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Ungaria, Moldova, Mongolia, Maroc, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ucraina și Emiratele Arabe Unite.
În contrast, Jeff Ordower, directorul pentru America de Nord al grupului ecologist 350.org, a criticat abordarea administrației Biden, considerând energia nucleară o „distracție periculoasă” și subliniind necesitatea de a acționa rapid în abordarea schimbărilor climatice.
